CCR trasează limita pentru Guvernul demis: politicile noi nu pot fi promovate prin hotărâri de Guvern
O decizie recentă a Curții Constituționale readuce în prim-plan limitele în care poate acționa un Executiv al cărui mandat a încetat. CCR a arătat că o strategie și un plan de acțiune pentru biodiversitate reprezintă „o politică nouă”, iar un Guvern demis nu le poate promova prin hotărâre de Guvern.
Disputa privind atribuțiile Guvernului demis intră într-o etapă importantă după decizia adoptată de Curtea Constituțională a României în legătură cu Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030.
Miza depășește însă domeniul protecției mediului. În centrul problemei se află întrebarea cât de departe poate merge un Executiv care și-a pierdut mandatul politic și care continuă să exercite doar atribuțiile necesare administrării treburilor publice.
Ce spune legea despre Guvernul demis
Cadrul juridic este stabilit de Codul administrativ. Articolul 37 alineatul (3) din OUG nr. 57/2019 – Codul administrativ prevede că, după încetarea mandatului, Guvernul poate adopta doar actele necesare administrării treburilor publice și nu poate promova politici noi.
Aceeași prevedere stabilește că, în această perioadă, Executivul nu poate adopta ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nici nu poate iniția proiecte de lege.
Prin urmare, existența formală a Guvernului după pierderea mandatului nu înseamnă că Executivul dispune de aceleași libertăți politice pe care le are un Guvern învestit de Parlament.
Biodiversitatea, exemplul care a readus problema în atenție
În cazul analizat de CCR, autorii sesizării au susținut că aprobarea prin lege a strategiei și planului privind conservarea biodiversității ar reprezenta o substituire a Parlamentului în atribuțiile Guvernului.
Curtea a respins această critică. În același timp, însă, a făcut o precizare importantă pentru situația unui Executiv demis: strategia și planul de acțiune reprezintă instrumente de politică publică și se încadrează în categoria „politicilor noi”.
Consecința este relevantă: dacă un astfel de document ar fi trebuit adoptat printr-o hotărâre de Guvern în perioada în care Executivul se află în regim interimar, această cale nu ar fi fost disponibilă, deoarece Codul administrativ îi interzice Guvernului demis promovarea unor politici noi. Portalul Legislativ – Codul administrativ
Parlamentul rămâne soluția atunci când este nevoie de o politică nouă
Raționamentul Curții merge mai departe. În situația în care există o dată-limită care trebuie respectată, iar formarea unui Guvern cu puteri depline nu poate fi anticipată cu certitudine, soluția constituțională poate fi adoptarea unei legi de către Parlament.
Această distincție este esențială. Un Guvern demis nu este lipsit de atribuții, însă atribuțiile sale sunt limitate la administrarea treburilor publice. Nu poate folosi perioada de tranziție pentru a introduce politici publice noi prin intermediul unor hotărâri de Guvern.
Hotărârile Guvernului au, de altfel, o funcție juridică precisă: ele sunt emise pentru organizarea executării legilor. Acest principiu este prevăzut expres în articolul 37 din Codul administrativ.
De ce este importantă delimitarea dintre administrare și politică
Diferența dintre administrarea treburilor publice și promovarea unei politici noi poate părea tehnică, însă are o miză profund politică.
Un Guvern care nu mai beneficiază de sprijinul parlamentar care a stat la baza învestirii sale nu ar trebui să poată utiliza perioada interimatului pentru a transforma propriile opțiuni politice în reguli cu efecte pe termen lung.
Altfel spus, interimatul trebuie să asigure continuitatea statului, nu să devină o formă alternativă de exercitare a mandatului politic pierdut.
Aceasta este și logica articolului 48 din Codul administrativ, care obligă Guvernul și fiecare dintre membrii săi să își exercite mandatul cu respectarea Constituției și a legilor. Portalul Legislativ – articolul 48 din Codul administrativ
O problemă care depășește Guvernul Bolojan
Dincolo de disputa politică dintre partide, decizia readuce în discuție o problemă instituțională care poate apărea ori de câte ori România intră într-o perioadă de tranziție guvernamentală.
Întrebarea fundamentală nu este dacă un anumit Guvern dorește să continue reformele începute înainte de pierderea mandatului, ci unde se termină continuitatea administrativă și unde începe o politică publică nouă.
Linia de demarcație trebuie stabilită juridic, nu în funcție de interesul politic al momentului.
În această perspectivă, decizia CCR poate deveni un reper pentru viitoarele guverne interimare. Un Executiv demis poate administra, poate asigura funcționarea instituțiilor și poate adopta actele necesare continuității statului. Nu poate însă transforma interimatul într-un mandat politic suplimentar.
Iar aceasta este, în fond, problema esențială: un Guvern care nu mai are mandat politic deplin trebuie să păstreze funcționarea statului, fără să folosească perioada de tranziție pentru a schimba direcția statului.
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
