România își schimbă harta energetică
România pregătește două investiții majore în energie regenerabilă, care ar putea schimba semnificativ mixul energetic al țării în următorii ani. În județul Arad avansează proiectul Dama Solar, cu o capacitate instalată de până la 1,3 GWp, în timp ce Ministerul Energiei a identificat șase zone din Marea Neagră care ar putea găzdui centrale eoliene offshore cu o capacitate totală estimată la 11,5 GW.
Proiectele sunt însă în stadii diferite. Dama Solar se află în etapa de pregătire pentru construcție, în timp ce perimetrele offshore sunt încă propuse pentru concesionare și trebuie să treacă prin proceduri competitive, evaluări de mediu, autorizare și racordare la rețea.
Dama Solar, proiectul care vrea să devină cel mai mare parc fotovoltaic din Europa
Proiectul Dama Solar este dezvoltat de Rezolv Energy prin compania West Power Investments și este amplasat în nordul județului Arad, pe teritoriul comunelor Pilu și Grăniceri, în apropierea infrastructurii de transport de 400 kV și a interconexiunilor cu Ungaria.
Potrivit dezvoltatorului, centrala va avea o capacitate instalată de aproximativ 1,2 GW, iar documentația tehnică actualizată indică o capacitate DC de până la 1,3 GWp și o putere activă de export de aproximativ 1.065 MW. Suprafața proiectului este de circa 1.064 de hectare.
Odată finalizat, Dama Solar este proiectat să devină cea mai mare centrală fotovoltaică din România și Europa. Rezolv Energy estimează că energia produsă anual ar putea acoperi consumul a peste 280.000 de gospodării, echivalentul a aproape un milion de persoane. Proiectul ar urma să creeze peste 500 de locuri de muncă în următorii trei ani.
Rezolv Energy a obținut, de asemenea, în 2025, contracte pentru diferență pentru o parte din capacitatea proiectului Dama Solar, în cadrul celei de-a doua licitații CfD organizate în România.
Panourile vor împărți terenul cu oile
Proiectul nu presupune abandonarea completă a terenului pentru agricultură. Documentația dezvoltatorului prevede gestionarea vegetației dintre panouri, inclusiv prin pășunat cu oi, acolo unde condițiile permit.
O parte dintre terenurile agricole de calitate mai slabă ar urma să fie transformate în pășuni. Proiectul include și o rezervație naturală de aproximativ 82 de hectare, destinată susținerii biodiversității.
Dezvoltatorul analizează și instalarea unor sisteme importante de stocare a energiei, care ar putea permite ca o parte din electricitatea produsă în timpul zilei să fie utilizată ulterior, inclusiv în perioadele cu cerere mai mare.
Documentele tehnice publicate în 2026 indică un calendar în care lucrările de construcție ar urma să înceapă în 2026 și să dureze aproximativ doi ani și jumătate, cu punere în funcțiune etapizată.
România pregătește și primul val de eolian offshore
În paralel, România face pași pentru dezvoltarea unei industrii eoliene în Marea Neagră.
Ministerul Energiei a pus în consultare publică lista a șase perimetre care ar putea fi concesionate pentru dezvoltarea unor centrale eoliene offshore. Capacitatea cumulată estimată a zonelor ajunge la 11,5 GW, însă această valoare nu reprezintă capacitate deja contractată sau proiecte aprobate pentru construcție.
Dezvoltarea este împărțită în trei etape.
Prima etapă cuprinde trei zone, cu o capacitate totală de aproximativ 3,1 GW. Cea mai mare ar putea găzdui un parc de circa 1,9 GW, iar celelalte două au câte aproximativ 600 MW.
Aceste proiecte sunt cele mai apropiate de faza de dezvoltare și sunt legate de obiectivul României de a ajunge la aproximativ 3 GW de capacitate eoliană offshore până în 2035.
A doua etapă însumează aproximativ 2,4 GW, însă dezvoltarea sa este mai complicată din cauza suprapunerilor cu zone militare și cu perimetre de siguranță.
Ultima zonă, destinată unei etape ulterioare, are un potențial estimat la 6 GW și se află în ape mai adânci, ceea ce ar putea impune utilizarea unor tehnologii de fundații avansate sau a turbinelor plutitoare.
Miza economică: până la 27 de miliarde de euro
Industria eoliană offshore ar putea genera efecte economice importante, nu doar prin producția de electricitate.
Potrivit memorandumului asociat proiectului de hotărâre, dezvoltarea sectorului ar putea genera între 16 și 27 de miliarde de euro valoare adăugată pentru economia României. Estimarea nu reprezintă bani care vor intra imediat la buget și nici valoarea unor contracte deja semnate. Ea depinde de amploarea industriei, investițiile realizate și, mai ales, de cât de mult din lanțul de furnizare va fi dezvoltat local.
Porturile, navele specializate, fabricarea și mentenanța componentelor, cablurile submarine, stațiile electrice și serviciile de exploatare ar putea deveni noi sectoare economice în jurul acestei industrii.
Un studiu al Băncii Mondiale estimează, în scenariul de dezvoltare accelerată, aproximativ 27 de miliarde de euro valoare adăugată brută cumulată pe durata de viață a proiectelor analizate.
Potențialul Mării Negre este mult mai mare
Cele 11,5 GW propuse pentru cele șase zone reprezintă doar o parte din resursa eoliană estimată pentru sectorul românesc al Mării Negre.
Foaia de parcurs elaborată cu sprijinul Băncii Mondiale indică un potențial tehnic de aproximativ 76 GW, dintre care circa 22 GW ar putea utiliza fundații fixe, iar 54 GW tehnologii plutitoare.
Banca Mondială a analizat însă scenarii mai prudente și consideră realistă, în funcție de evoluția sectorului, instalarea a 3 GW până în 2035 într-un scenariu moderat sau a până la 7 GW într-un scenariu de dezvoltare accelerată.
În scenariul de 7 GW, energia offshore ar putea ajunge să acopere aproximativ 37% din necesarul de electricitate al României, iar activitățile din lanțul de aprovizionare ar putea genera circa 5,3 miliarde de euro valoare adăugată brută în perioada analizată de studiu.
Marea provocare: rețeaua electrică
Atât proiectul solar din Arad, cât și viitoarele centrale offshore depind de capacitatea României de a-și extinde și moderniza rețeaua de transport.
Producția regenerabilă este variabilă, iar cantități foarte mari de energie trebuie transportate din zonele de producție către centrele de consum. De aceea, dezvoltarea liniilor de înaltă tensiune, a stațiilor electrice și a sistemelor de stocare va fi la fel de importantă ca instalarea panourilor și turbinelor.
În cazul eolianului offshore, provocarea este și mai mare: electricitatea produsă în larg trebuie transportată la țărm și apoi integrată în sistemul național.
11,5 GW nu înseamnă 11,5 GW construiți
Autoritățile subliniază că includerea celor șase zone pe lista propusă nu acordă investitorilor dreptul de a construi centralele.
Urmează procedurile de concesionare, investigațiile tehnice, evaluările de mediu, autorizarea proiectelor și stabilirea soluțiilor de racordare. Pentru unele dintre zone există și restricții legate de activități militare, navigație, pescuit, infrastructură offshore și exploatări de hidrocarburi.
Astfel, cifra de 11,5 GW trebuie privită ca potențialul estimat al unor perimetre, nu ca o capacitate care va intra integral în funcțiune.
România se află însă în fața unei schimbări importante: dacă proiectele vor fi realizate, Dama Solar poate adăuga una dintre cele mai mari capacități fotovoltaice din Europa, iar Marea Neagră ar putea deveni, în timp, o nouă zonă majoră de producție de energie eoliană.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
