IQ-ul nu este suficient pentru performanță
Un studiu realizat pe aproximativ 100 de copii, adolescenți și tineri români cu performanțe deja demonstrate propune un model al excelenței construit în jurul a 12 competențe cognitive și emoționale. Printre acestea se numără gândirea strategică, metacogniția, reziliența, autoreglarea și capacitatea de a funcționa sub presiune. Cercetarea a fost prezentată în august la Conferința ECHA 2026, la Dublin.
Un coeficient de inteligență ridicat nu este, singur, o garanție a performanței de vârf. Aceasta este una dintre ideile centrale ale studiului „Profilul Neurocognitiv al Excelenței din România”, realizat de Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României în parteneriat cu Institutul BrainMap.
Cercetarea a analizat 100 de copii, adolescenți și tineri români cu performanțe confirmate în educație, cultură, sport și inovație, participanți la campania „100 de tineri pentru dezvoltarea României”. Rezultatele au fost prezentate la cea de-a XX-a ediție a Conferinței ECHA – European Council for High Ability, desfășurată la Dublin între 12 și 15 august 2026.
Cele 12 competențe asociate excelenței
Potrivit materialelor publicate de autorii cercetării, analiza profilurilor neurofiziologice și a literaturii de specialitate a dus la conturarea unui model format din 12 competențe:
- înțelegerea informațiilor complexe;
- fluența verbală și exprimarea eficientă;
- gândirea strategică și planificarea;
- metacogniția;
- memoria experiențială;
- integrarea informațiilor provenite din surse diferite;
- procesarea vizuală și gândirea spațială;
- stabilitatea emoțională sub presiune;
- reziliența;
- autoreglarea comportamentală;
- conștiința de sine și identitatea stabilă;
- adaptabilitatea.
Cercetătorii susțin că aceste competențe pot fi cultivate prin educație, mentorat și practică deliberată și că talentul trebuie privit ca potențial, în timp ce excelența este procesul prin care acest potențial este transformat în rezultate.
Trei tipare neurocognitive, nu un singur „creier al geniului”
Pentru cercetare a fost utilizată electroencefalografia cantitativă, qEEG, prin care a fost cartografiată activitatea electrică cerebrală a participanților.
Potrivit rezultatelor prezentate de autori, au fost observate trei tipare neurofiziologice distincte asociate performanței. Primul, caracterizat prin activare frontală predominantă, a fost întâlnit mai ales la tinerii din domeniile STEM. Al doilea prezintă o activare mai difuză și echilibrată și apare frecvent în domenii artistice sau mixte. Al treilea implică predominant regiuni temporo-parietale și a fost asociat cu performanțele verbale și muzicale.
Rezultatul susține ideea că nu există un singur profil cerebral care să poată fi definit drept „creierul excelenței”.
De la talent la performanță
Gabriela Maalouf, psiholog clinician și cercetătoare implicată în proiect, a explicat că studiul urmărește să depășească evaluarea potențialului exclusiv prin IQ sau rezultate școlare. Într-o declarație acordată Antena 3 CNN, aceasta a spus că cele 12 competențe cognitive, emoționale și socio-emoționale pot fi antrenate pentru a-i ajuta pe tineri să transforme potențialul în performanță.
În această perspectivă, capacitatea de a continua după un eșec, de a-și regla comportamentul, de a-și planifica obiectivele și de a înțelege propriul proces de învățare devine la fel de importantă pentru dezvoltarea pe termen lung.
Pentru părinți și profesori, mesajul practic este că un copil cu potențial ridicat are nevoie nu doar de evaluare, ci și de oportunități de învățare, feedback, mentorat și contexte în care să poată exersa aceste abilități.
Ce trebuie spus cu prudență
Studiul nu reprezintă un test prin care poate fi identificat automat un „copil genial”. Participanții au fost selectați dintre copii și tineri care aveau deja rezultate excepționale, iar materialele publice disponibile nu prezintă integral metodologia, lotul de control și toate analizele statistice necesare pentru a transforma rezultatele într-un instrument de diagnostic.
De asemenea, afirmațiile privind proporția copiilor cu potențial ridicat trebuie tratate cu atenție. Materialele publicate de fundație menționează estimări internaționale de 3%-10% pentru populația cu potențial de performanță excepțională, dar această estimare nu trebuie confundată cu o statistică națională rezultată direct din studiul celor 100 de participanți.
Cercetarea oferă, astfel, mai degrabă un punct de plecare pentru înțelegerea factorilor asociați excelenței decât o formulă universală pentru prezicerea succesului.
Concluzia centrală a proiectului este simplă: inteligența poate oferi un avantaj, însă transformarea potențialului în performanță presupune și dezvoltarea unor competențe cognitive, emoționale și comportament
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
