Victor BANȚA: Fabrica de milioane a lui Romanescu Cum, 383 milioane de lei în scripte, devin „Peste 300 milioane euro” în declarații
Primarul municipiului Târgu Jiu își revendică investiții de peste 300 de milioane de euro, dar centralizarea publicată chiar de el în 2025 indica numai 383 de milioane de lei din fonduri europene. Între cele două cifre este o diferență de peste un miliard de lei.
CITEȘTE ȘI: SCRISOARE DESCHISĂ
În spatele discursului triumfalist
Primarul, obișnuit să pozeze în „Făt Frumos” al investițiilor prin discursuri triumfaliste în stil, ”Alba-Neagra”, ne arată de fapt că, în spatele acestora rămân șantiere întârziate, locuințe neterminate, investiții naționale prezentate drept performanțe locale, o corecție financiară de 14 milioane de lei și perchezițiile Parchetului European în afacerea mobilierului școlar furnizat de firma partenerului fiicei.
Marcel Romanescu a anunțat, pe 12 septembrie 2026, că suma atrasă de administrația locală prin toate programele de finanțare „depășește cu mult borna de 300 de milioane de euro”.
Declarația a fost făcută după semnarea unor contracte de aproximativ 18 milioane de euro pentru patru unități de învățământ. Contractele nou semnate au fost adăugate imediat la bilanțul politic, deși semnarea unei finanțări nu înseamnă că lucrările au fost executate și nici că banii au fost deja absorbiți. Declarația publicată de Radio Infinit
Problema nu este doar o confuzie între finanțare contractată, investiție realizată și bani efectiv decontați. Problema este că propria centralizare, făcută publică în septembrie 2025, arăta cu totul altceva: aproximativ 383 de milioane de lei din fonduri europene, pentru circa 60 de proiecte derulate între 2018 și 2025.
Din această sumă, numai aproximativ 167 de milioane de lei erau aferente proiectelor prezentate drept finalizate. Restul se afla încă în implementare. Centralizarea investițiilor europene din perioada 2018–2025
Aritmetica electorală: 383 de milioane de lei nu înseamnă 300 de milioane de euro
La un curs orientativ de 5 lei pentru un euro, situația arată astfel:
| Indicator | Valoare declarată/publicată | Echivalent aproximativ |
| Fonduri europene centralizate 2018–2025 | 383 milioane lei | 76,6 milioane euro |
| Proiecte prezentate ca finalizate | 167 milioane lei | 33,4 milioane euro |
| Declarația lui Romanescu din sept. 2026 | peste 300 milioane euro | peste 1,5 miliarde lei |
| Diferența față de centralizarea din 2025 | – | peste 1,1 miliarde lei |
Așadar, într-un singur an, bilanțul politic al primarului pare să fi crescut de aproape patru ori: de la aproximativ 76,6 milioane de euro la „peste 300 de milioane de euro”.
Au intrat efectiv peste 220 de milioane de euro într-un singur an? Dacă da, Primăria trebuie să publice imediat lista completă: denumirea fiecărui proiect, sursa de finanțare, valoarea contractată, valoarea executată, suma decontată și contribuția bugetului local.
În lipsa unui asemenea centralizator, declarația de 300 de milioane de euro nu este un bilanț verificabil. Este o cifră politică.
CITEȘTE ȘI: Brâncuși a intrat în UNESCO. Administrația Târgu Jiului a rămas în urmă!
Semnătura nu este lucrare, iar finanțarea națională nu este performanță europeană locală
În bilanțurile administrației sunt amestecate frecvent categorii complet diferite:
- finanțări europene contractate;
- bani efectiv încasați;
- lucrări încă neîncepute;
- proiecte aflate în execuție;
- investiții realizate prin Compania Națională de Investiții;
- contribuții ale bugetului local;
- valori totale care includ TVA și cheltuieli neeligibile.
Prin această metodă subversivă, aceeași administrație poate prezenta simultan drept „atrase” sume care nu au ajuns încă la Târgu Jiu și drept „investiții locale” proiecte finanțate în principal de Guvern, prin CNI.
Târgu Jiu, orașul șantierelor fără termen
La Târgu Jiu, panglica finanțării este tăiată de mai multe ori: la anunț, la semnarea contractului, la predarea amplasamentului și la începutul lucrărilor. Finalizarea vine însă mult mai greu. Tabelul nu demonstrează că toate proiectele sunt abandonate. Demonstrează însă diferența dintre banii anunțați și rezultatele pe care cetățenii le pot folosi astăzi.
| Proiect | Valoare aproximativă | Situația în septembrie 2026 |
| 600 locuințe pentru tineri vulnerabili | circa 182 milioane lei | Termenul PNRR de 31 august a trecut fără finalizarea investiției |
| Primele 2 pasaje pietonale | contracte de lucrări de peste 77 milioane lei | Lucrări în derulare;
al treilea pasaj nu se află în aceeași etapă |
| Grădina Publică și Aleea Scaunelor | aproape 10 milioane euro | Lucrările și restricțiile continuă |
| Centrul Civic | circa 6 milioane euro, în principal prin CNI | Finalizarea a fost împinsă spre începutul anului 2027 |
| Casa de Cultură | valori succesive de 36–50 milioane lei | Investiție CNI începută și nefinalizată din cauza domnului primar |
| Modernizarea a patru școli | 18 milioane euro | Contracte recent semnate,
nu lucrări realizate |
Cele 600 de locuințe: promisiunea a trecut, șantierul a rămas
Cazul locuințelor pentru tinerii vulnerabili este cea mai clară probă a acestei administrații construite din comunicate.
Proiectul a fost prezentat ca o investiție uriașă: 100 de blocuri și 600 de locuințe. Valoarea cumulată anunțată pentru componentele sale ajunge la aproximativ 182 de milioane de lei.
Termenul-limită asociat investițiilor PNRR era 31 august 2026. Termenul a trecut, iar ansamblul nu este finalizat. Presa a relatat că finanțarea proiectului a intrat în impas, alături de alte șantiere PNRR. Situația proiectului locuințelor din Târgu Jiu
Mai mult, regulamentul adoptat ulterior de Primărie confirmă că nu orice tânăr poate primi o locuință. Condițiile sunt eliminatorii și cumulative: vulnerabilitate, limită de vârstă la data repartizării, venituri sub plafoanele stabilite, lipsa unei proprietăți și locuire în condiții precare sau supraaglomerate.
Administrația a strâns cereri și a cultivat speranțe înainte să explice complet aceste restricții. Pentru prima etapă au fost anunțate numai 196 de locuințe, adică 32,7% din totalul promis. Această proporție nu reprezintă automat stadiul fizic al întregului șantier, dar arată cât de mare este distanța dintre sloganul „600 de locuințe” și repartizarea imediat posibilă.
CITEȘTE ȘI: Reforma nu este emoție. Este ecuație
Trei pasaje: 60 de milioane, 77 de milioane sau 110 milioane?
Nici în cazul pasajelor cifrele comunicate public nu formează un bilanț limpede. Într-o prezentare publică, cele trei pasaje au fost asociate unei finanțări de aproximativ 60 de milioane de euro. În altă declarație, primarul a vorbit despre un pachet de circa 110 milioane de euro, în care ar intra trei proiecte de mobilitate.
Contractele de lucrări pentru primele două pasaje au însă o valoare cumulată de peste 77 de milioane de lei.
Tocmai de aceea Primăria trebuie să înceteze comunicarea prin numere rotunde și să publice defalcarea exactă.
Cât costă exclusiv cele trei pasaje?
Ce sumă reprezintă lucrările?
Ce sumă este destinată achizițiilor și proiectelor conexe?
Cât este contribuția europeană și cât va plăti bugetul local?
Până la publicarea acestor date, milioanele lui Romanescu rămân imposibil de urmărit.
Mobilierul școlar și cercul apropiat al primarului
Cea mai serioasă problemă nu privește un șantier, ci achizițiile de mobilier și echipamente pentru școlile din municipiu, finanțate prin PNRR.
La 4 decembrie 2025, Parchetul European a efectuat percheziții la Primăria Târgu Jiu și la firma care furnizase mobilier unităților de învățământ. Presa centrală a relatat că firma este deținută de partenerul fiicei lui Marcel Romanescu, aspect confirmat chiar de primar.
Ancheta este, potrivit surselor judiciare citate, un dosar in rem: sunt cercetate fapte, fără acuzații formulate public împotriva unei anumite persoane.
Suspiciunile relatate privesc posibile recepții semnate înainte ca mobilierul să fi ajuns efectiv în școli, întârzieri în livrare, contracte atribuite prin cumpărare directă și folosirea angajaților sau mijloacelor administrației locale pentru transport. Relatarea Edupedu/G4Media despre perchezițiile EPPO
Faptul că proprietarul firmei nu era căsătorit la acel moment cu fiica primarului poate avea relevanță pentru definițiile juridice stricte ale incompatibilității, mai cu seamă că vorim de fonduri UE nerambursabile (PNRR). Nu elimină însă problema politică și administrativă:
CITEȘTE ȘI: Hoția modernă fără cagula, are sacou și vorbește despre dezvoltare
Știa sau nu primarul că firma partenerului fiicei sale primește contracte din proiectul gestionat de propria administrație? Știa! Dar noi nu vom transforma suspiciunile în condamnări.
Un dosar EPPO privind achizițiile de mobilier și echipamente pentru școlile din Târgu Jiu. Surse credibile spun că există și un al doilea dosar.
Noi nu vom transforma suspiciunile în condamnări. În decembrie 2025 „Moș Niculae” – Parchetul European (EPPO) – a descins la Primăria Târgu Jiu și i-a adus primarului Romanescu drept cadu un „dosar” fără șină.
Motivul: contracte de achiziție și livrare de mobilier școlar pentru unitățile de învățământ din oraș.
Firma vizată: Perchezițiile au inclus și sediul unei societăți comerciale care a furnizat mobilierul respectiv.
Suspiciuni: Procurorii europeni urmăresc posibile nereguli și fraude legate de modul în care au fost atribuite și derulate aceste fonduri europene
Primăria condusă de Marcel Romanescu a fost percheziționată într-un dosar EPPO privind achizițiile PNRR.
Corecția financiară de 14 milioane de lei
Primăria Târgu Jiu a fost obligată să restituie aproximativ 14 milioane de lei în legătură cu proiectul de modernizare a iluminatului public. Presa a prezentat măsura drept o corecție financiară aplicată pentru nereguli în procedura contractuală. Radio România Oltenia-Craiova
Finanțarea totală anunțată pentru proiectul de iluminat public era de aproximativ 24,4 milioane de lei, dintre care circa 22,6 milioane de lei reprezentau finanțare nerambursabilă. Datele ADR Sud-Vest Oltenia
CITEȘTE ȘI: Brâncuși evacuat chiar din orașul său
Primarul inaugurează comunicate. Orașul așteaptă lucrările
Romanescu începe proiecte. Anunță proiecte. Semnează proiecte. Fotografiază proiecte. Adună în același discurs fonduri europene, bani guvernamentali, contracte abia semnate și lucrări încă nefinalizate.
Când cifrele sunt cerute la verificare, 383 de milioane de lei devin „peste 300 de milioane de euro”.
Când termenul de 31 august trece, cele 600 de locuințe rămân în șantier.
Când Centrul Civic nu este gata, termenul merge în 2027.
Când Casa de Cultură nu este gata, valoarea proiectului continuă să crească.
Când apar întrebări despre mobilierul școlar, primarul se apără prin definiția juridică a cuvântului „ginere”, în loc să explice transparent toate achizițiile firmei apropiate familiei sale.
Nu este nevoie să-l numim noi mincinos.
Este suficient să așezăm declarațiile lui Marcel Romanescu lângă cifrele administrației pe care o conduce.
Zece întrebări la care Marcel Romanescu trebuie să răspundă
- Care este lista completă a proiectelor care formează suma de „peste 300 de milioane de euro”?
- Cât reprezintă finanțări contractate și cât reprezintă bani efectiv decontați?
- De ce centralizarea din 2025 indica numai 383 de milioane de lei?
- Sunt incluse în bilanț proiectele CNI și, dacă da, de ce sunt prezentate ca bani europeni atrași de administrația locală?
- Care este stadiul fizic și financiar al fiecăruia dintre cele 100 de blocuri pentru tineri?
- Din ce surse vor fi plătite lucrările rămase după expirarea termenului PNRR?
- Care este costul separat al fiecăruia dintre cele trei pasaje?
- Câte contracte a primit firma partenerului fiicei primarului și care este valoarea lor totală?
- Cine a verificat recepția și transportul mobilierului școlar?
- Care sunt toate corecțiile financiare aplicate Primăriei, valorile inițiale, valorile definitive și stadiul proceselor?
Până la publicarea acestor răspunsuri, „peste 300 de milioane de euro” nu este o performanță demonstrată.
Este doar cea mai mare cifră rostită până acum de primarul unui oraș plin de șantiere care așteaptă să fie terminate.
Notă editorială: Existența unei anchete sau a unor percheziții nu dovedește vinovăția unei persoane. Toate persoanele beneficiază de prezumția de nevinovăție. Monitorul Zilei îi solicită primarului Marcel Romanescu un punct de vedere și va publica integral răspunsul său relevant.
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
