Motorina trece de 11 lei pe litru. Cum se propagă șocul petrolului în economia României

Prețurile carburanților au ajuns la noi maxime în România, pe fondul turbulențelor de pe piața internațională a petrolului. Motorina a trecut de pragul de 11 lei pe litru, în timp ce benzina standard se apropie de 10 lei, iar o analiză realizată de Frames indică mai multe cauze care contribuie la această evoluție: cotațiile internaționale, riscurile asociate transportului maritim, costurile logistice și fiscalitatea.

Potrivit Jurnalul, prețul mediu al motorinei era de aproximativ 8,27 lei pe litru la sfârșitul lunii februarie. În septembrie, nivelul a ajuns să fie cu circa 2 lei mai mare, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 32% în șapte luni.

Piața petrolului, marcată de oscilații puternice

Conform analizei Frames, evoluția petrolului în 2026 a fost caracterizată de variații ample, determinate în special de informațiile referitoare la conflict și la traficul prin Strâmtoarea Ormuz.

La sfârșitul lunii februarie, petrolul Brent era cotat la aproximativ 72 de dolari pe baril. După anunțul privind închiderea strâmtorii pentru navele statelor aliate SUA și Israelului, cotația a urcat spre 118 dolari pe baril, reprezentând o creștere de aproximativ 64%.

Brentul a depășit ulterior 111 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel consemnat din iunie 2022. A urmat o perioadă de reducere a prețurilor, însă tensiunile geopolitice au readus rapid volatilitatea.

În trimestrul al doilea, cotația a oscilat între aproximativ 72 și 118 dolari, iar variația medie zilnică a ajuns la circa 4 dolari, comparativ cu aproximativ 1 dolar în perioada similară din 2025.

Adrian Negrescu, managerul Frames, descrie această evoluție drept un mecanism în care fiecare informație privind negocierile sau conflictul produce modificări importante ale prețului.

România importă tot mai multe produse petroliere finite

Presiunea asupra prețurilor este amplificată și de situația comercială a României. Datele ARICE citate de Frames indică un deficit comercial pentru țiței și produse petroliere rafinate de aproximativ 2,524 miliarde de euro în primele șase luni din 2026, față de 1,783 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025.

Creșterea depășește 40%, iar printre factorii menționați se află reducerea producției interne de țiței, care a scăzut cu 8,3% în primul trimestru.

În același timp, România importă cantități mai mari de produse finite, inclusiv benzină și motorină provenite din rafinării din Turcia, Arabia Saudită și alte state. În acest fel, o parte importantă din valoarea adăugată asociată procesării petrolului rămâne în afara economiei românești.

Transportul și asigurările au devenit mai scumpe

Creșterea cotației petrolului nu este singurul element care influențează prețul carburantului. Atacurile asupra navelor au determinat majorarea costurilor de transport și a primelor de asigurare pentru riscuri de război.

Potrivit analizei Frames, primele de asigurare au urcat de la aproximativ 0,125% din valoarea unei nave înainte de criză până la 2,5–5% în perioada de vârf.

La acestea se adaugă traseele maritime mai lungi, inclusiv devierea navelor pe la Capul Bunei Speranțe, timpul suplimentar de transport și necesitatea constituirii unor stocuri de siguranță mai mari.

Toate aceste costuri contribuie la prețul final al produselor petroliere care ajung pe piața românească.

Taxele reprezintă o componentă importantă a prețului

O parte semnificativă din suma plătită la pompă este reprezentată de taxe și accize. Potrivit estimărilor Frames, consumatorii achită zilnic aproximativ 71 de milioane de lei în plus față de septembrie anul trecut pentru carburanți, iar aproximativ jumătate din această sumă revine statului sub forma taxelor și accizelor.

Adrian Negrescu susține că evoluția prețurilor trebuie analizată prin prisma cotațiilor internaționale și a fiscalității, menționând că activitatea companiilor din domeniu este monitorizată de Consiliul Concurenței.

Motorina a depășit pragul de 11 lei

Pentru limitarea efectelor scumpirilor, autoritățile au intervenit asupra accizei la motorină. Legea 162/2026 a introdus un mecanism de ajustare bilunară a accizei la motorina standard.

La 16 august, acciza a fost redusă cu 20%, iar de la 1 septembrie reducerea a ajuns la 25%, măsura fiind prelungită până la 30 septembrie.

În pofida acestei intervenții, prețurile au continuat să crească. La începutul lunii septembrie, benzina standard ajunsese la aproximativ 9,70 lei pe litru, iar motorina depășea 10 lei în marile rețele.

Pe 15 septembrie, benzina se situa între 9,93 și 9,99 lei pe litru, în timp ce motorina ajunsese la aproximativ 10,5 lei. La 25 septembrie, motorina a trecut de 11 lei pe litru.

Efectele se extind asupra transportului și agriculturii

Scumpirea motorinei afectează mai multe sectoare economice, deoarece carburantul reprezintă o cheltuială importantă pentru transportatori, agricultură, distribuție și retail.

Fermierii suportă costuri mai mari pentru lucrările mecanizate și transportul inputurilor, în timp ce companiile de transport și distribuție trebuie să gestioneze cheltuieli suplimentare pentru deplasarea mărfurilor.

O analiză UNTRR citată de Frames arată că transportul rutier reprezintă, în medie, 2,6% din prețul final al produselor. O creștere cu 25% a prețului motorinei poate determina o majorare de aproximativ 10% a costurilor de transport.

În primele opt luni ale anului, sectorul transportului și depozitării a înregistrat aproximativ 600 de insolvențe, potrivit datelor analizate de Frames.

Pentru transportatori, problema este amplificată de diferența dintre momentul în care cresc costurile și momentul în care pot renegocia contractele. Creșterile rapide ale prețului carburantului pot reduce marjele și pot pune presiune asupra capitalului de lucru.

Perspectivele pentru perioada următoare

Frames estimează că volatilitatea de pe piața petrolului ar putea continua atât timp cât nu apar semnale clare privind o reducere durabilă a tensiunilor geopolitice.

Pentru România, efectele pot apărea sub forma unor presiuni suplimentare asupra inflației, a costurilor companiilor și a deficitului comercial energetic.

Potrivit analizei, deficitul comercial energetic ar putea depăși 5 miliarde de euro în acest an dacă ritmul înregistrat în prima jumătate a anului se menține.

Analiza Frames indică drept direcții importante pentru reducerea vulnerabilității economice funcționarea eficientă a capacităților de rafinare, constituirea unor stocuri gestionate corespunzător, contracte pe termen lung și reducerea consumului energetic al economiei.

În acest context, evoluția prețului petrolului internațional se transmite rapid în România, de la costul carburantului până la cheltuielile de transport, agricultură, industrie și distribuție.

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114