Prof. Constantin Stoenescu: Orizonturi „junk”

A venit și vestea oarecum previzibilă a reconfirmării ratingului suveran al României de către agenția S&P la nivelul „BBB-”, cu perspectivă negativă, ceea ce ne menține în marginea categoriei țărilor recomandate investițiilor. Raportul a subliniat progresele remediale la nivel bugetar realizate prin sforțările recente de sub guvernarea bolojenistă, dar ne-a atenționat ferm, aproape simultan cu invalidarea a încă unei propuneri de investire a unui nou prim-ministru,  asupra faptului că principalul risc care ne pânește este instabilitatea politică.

CITEȘTE ȘI: Vagoane de stres la CFR

Dacă ar fi să fac un bilanț, aș spune că în anul 2026 s-au obținut două performanțe guvernamentale majore, consolidarea fiscală și continuarea absorției fondurilor europene, dar avem o mare problemă cu viitorul, începând cu cel pe termen scurt, adică de mâine încolo. Au fost deblocate în vara acestui an marea majoritate a fondurilor din PNRR și stăm binișor în termeni comparabili cu alte țări din zonă. Practic, s-a reușit să se ajungă la un grad de absorție de pente 90% pentru granturi și în jur de 95% pentru împrumuturi, ceea ce a dus la un buget de investiții publice de 8,5% din PIB, o adevărată performanță. Asta-i partea bună, de fapt, aceste două rezultate  ne-au menținut în joc și în competiție.

Problema este însă că nu o mai putem duce prea mult în acest fel, căci suntem într-o stare de provizorat, iar riscul de dezechilibrare crește. Nu mai suntem predictibili și asta ne costă. Averm de plătit datorii acumulate anterior care pun mare presiune pe buget și pe rezerve, chiar în ultimele luni Banca Națională a anunțat scăderea destul de îngrijorătoare a acestora. Nici investitorii nu au mai fost prea entuziaști în acest an după o creștere a investițiilor străine în anul trecut, iar costurile de finanțare sau de refinanțare tind și ele să crească. De asemenea, am avut și o creștere a inflației care a erodat vizibil veniturile populației, iar creșterea economică s-a diminuat până la atingerea nivelului de stagnare, ducându-ne înapoi chiar în pragul recesiunii.

CITEȘTE ȘI:  Vortexul… politic

Din toate acestea rezultă starea destul de ciudată în care ne aflăm, aceea a unei țări care încearcă să supraviețuiască economic și să nu cadă într-o criză structurală în condițiile în care devine din ce în ce mai impredictibilă politic. Partidele au intrat într-un blocaj care pare să continue la nesfârșit, iar o soluționare a crizei politice este greu de întrevăzut. Partidele sunt oscilante, contradictorii în declarații și ambivalente, unele basculează pe parcursul unei singure zile, așa încât viitorul este atât de deschis încât devine cețos, fără niciun reper cât de cât clar. Mai adaug și faptul că după anul 1989, în actualul interval de regimuri democratice, noi nu am trecut prin experiența unor alegeri anticipate, experiență a cărei absență sporește incertitudinea, căci nu știu cum ar arăta anticipatele pe la noi ca proces electoral.

Ca urmare, pe ansamblu, rămânem în continuare cu perspectiva unor orizonturi „junk”. Zic la plural, „orizonturi”, pentru că, așa cum am încercat să sugerez mai sus, deși agențiile de rating ne judecă din punct de vedere economic, ne dăm seama că economicul și politicul sunt atât de legate încât dacă am vorbi despre anumite cauze profunde care ne duc spre „junk”, atunci devine evident că acestea sunt de natură politică. În acest sens, aș spune că pericolul vine mai degrabă din zona politicului, a consecințelor pe care instabilitatea politică și provizoratul guvernamental le au asupra funcționării economiei ca întreg, de la nivel macroeconomic la acela al firmelor și gospodăriilor.

CITEȘTE ȘI:  Cui îi mai place la școală?

Și ca să merg și mai departe, începem să fim încojurați de orizonturi „junk” din toate părțile și din toate perspectivele. Până la urmă, societatea este atât de interconectată încât toate se leagă de toate. Într-un fel, societatea noastră este deja în categoria „junk” dacă luăm în considerare modul în care ea funcționează ca mecanism democratic și instituțional. Tot în „junk” am căzut și sub aspect educațional, fapt cu atât mai îngrijortor cu cât eforturile de redresare sunt insesizabile.

Așa că, decăzuți deja la nivel de „junk” cu democrația noastră și cu sistemul educațional, ca să fixez doar aceste două exemple, orizontul nostru a fost completat tot în registru „junk” și de echipa de fotbal, cu o înfrângere la o diferență de scor pe care nu am mai suportat-o din anul 1962 încoace. Sper ca măcar din această înfrângere să învățăm ceva.

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114