Agricultura românească, între recolte bune și falimente. Peste 270 de companii au intrat în insolvență

Un an agricol favorabil nu garantează supraviețuirea fermelor. În primele opt luni din 2026, peste 270 de companii din agricultură, silvicultură și pescuit au intrat în insolvență, față de aproximativ 180 în aceeași perioadă din 2025. Datele indică o deteriorare a situației financiare într-un sector afectat de costurile ridicate, accesul dificil la finanțare și problemele de valorificare a producției.

Potrivit analizei realizate de CITR, pe baza datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului și Băncii Naționale a României, agricultura și construcțiile au contribuit decisiv la creșterea numărului de insolvențe în economie. La nivel național, peste 5.250 de companii au intrat în această procedură în primele nouă luni ale anului, cu 11,7% mai multe decât în perioada similară din 2025.

Agricultura, printre cele mai puțin profitabile sectoare

Conform datelor BNR prezentate în analiză, agricultura a ajuns al doilea cel mai puțin profitabil sector al economiei. În paralel, rata creditelor neperformante din domeniu a crescut de la 2,7% în octombrie 2024 la 9,8% în martie 2026, semn al dificultăților tot mai mari întâmpinate de companiile agricole în rambursarea împrumuturilor.

Problemele sunt legate de specificul activității agricole, unde cheltuielile sunt suportate cu mult înaintea încasării veniturilor. Dependența de condițiile meteorologice, fluctuațiile prețurilor, costurile de finanțare și scumpirea inputurilor pot destabiliza inclusiv afaceri care dispun de terenuri, utilaje și piețe de desfacere.

În plus, dificultățile unei ferme se pot transmite rapid către furnizori, distribuitori și creditori, afectând întregul lanț economic. Astfel, insolvențele nu reprezintă doar probleme individuale ale unor societăți comerciale, ci un risc pentru funcționarea sectorului agricol.

Ce promite noul ministru al Agriculturii

La audierile parlamentare, Florin Barbu a prezentat mai multe măsuri menite să sprijine fermierii și să deblocheze situația financiară a sectorului. Printre prioritățile anunțate se numără:

• deblocarea ajutoarelor de stat destinate fermierilor afectați de secetă;

• acordarea unor credite cu dobândă fixă de 1,95%, cu acoperirea de către Ministerul Agriculturii a costurilor asociate ROBOR, comisioanelor și garantării;

• continuarea programelor de procesare a producției agricole;

• dezvoltarea sectorului zootehnic;

• continuarea proiectelor de infrastructură principală pentru irigații, în vederea evitării pierderii unor fonduri europene.

Eficiența acestor măsuri va depinde de rapiditatea implementării și de capacitatea lor de a răspunde nevoilor financiare imediate ale fermelor.

Fermierii reclamă costurile ridicate și prețurile mici la producători

Nicu Vasile, președintele Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă (PNADD), atrage atenția asupra dezechilibrelor structurale care afectează agricultura românească. Acesta indică dependența de importurile de utilaje, îngrășăminte și alte inputuri, precum și creșterea prețurilor la energie și dificultățile întâmpinate de producători în comercializarea recoltelor.

În opinia sa, dispariția unor ramuri industriale care asigurau echipamente și materii prime pentru agricultură a sporit vulnerabilitatea fermierilor în fața marilor furnizori internaționali. Costurile ridicate se suprapun peste prețurile adesea reduse obținute pentru produsele agricole, diminuând marjele de profit.

„Am ajuns ca un kg de grâu să coste de 10 ori mai puțin decât o bere în oraș, la terasă”, a declarat Nicu Vasile pentru Jurnalul, folosind comparația pentru a evidenția diferența dintre valoarea muncii agricole și prețul final al unor produse de consum.

Reprezentantul PNADD consideră că agricultura are nevoie de schimbări structurale, care să susțină producția internă de utilaje și îngrășăminte, procesarea recoltelor în România și creșterea competitivității fermelor.

Potrivit datelor prezentate în articol, fermierii români au cultivat în 2026 cu 353.000 de hectare mai puțin. Evoluția, alături de creșterea insolvențelor, ridică întrebări privind capacitatea sectorului de a-și menține baza de producție și de a valorifica avantajele unui an agricol favorabil.

Problema centrală rămâne viabilitatea economică a fermelor: recoltele bune nu sunt suficiente dacă veniturile obținute nu acoperă costurile de producție, ratele bancare și obligațiile comerciale. Fără măsuri care să îmbunătățească finanțarea, procesarea și valorificarea producției, agricultura românească riscă să piardă în continuare exploatații și capacități productive.

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114