CSM, după decizia CEDO privind salariile magistraților
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerile judecătorilor români privind plata întârziată a unor drepturi salariale. CSM susține că statul poate recurge la eșalonări în condiții excepționale, dar trebuie să respecte obligațiile stabilite prin hotărâri definitive.
Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererile formulate de judecători și foști judecători români care au reclamat întârzieri în plata unor drepturi salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive.
Într-un comunicat, CSM subliniază că dificultățile financiare ale statului nu pot justifica refuzul de a executa hotărâri judecătorești. Consiliul admite însă că, în circumstanțe excepționale, autoritățile pot stabili un calendar de plată, cu condiția respectării unui echilibru între interesul public și drepturile creditorilor.
„Posibilitatea eșalonării nu înlătură însă obligația executării. Odată stabilit un calendar de plată, autoritățile au obligația de a-l respecta”, transmite CSM.
Consiliul precizează că litigiul soluționat de CEDO și disputa privind neplata unor tranșe devenite scadente sunt chestiuni juridice distincte.
CEDO: plângerile au fost respinse ca vădit neîntemeiate
În cauza Pușcașu și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat plângerile unor magistrați care au reclamat neexecutarea integrală a unor hotărâri prin care statul fusese obligat să le plătească diferențe salariale.
Prin decizia din 13 octombrie 2026, CEDO a respins în unanimitate cererile ca vădit neîntemeiate. Curtea a apreciat că, în circumstanțele concrete ale cauzei, măsurile de eșalonare și amânare a plăților nu au încălcat drepturile reclamanților garantate de Convenție.
Potrivit comunicatului Curții, cauza privește cinci cereri, formulate de judecători sau foști judecători români. Aceștia obținuseră anterior hotărâri definitive prin care statul era obligat să le achite sume reprezentând diferențe de remunerație, considerate discriminatorii în raport cu alte categorii de magistrați sau funcționari.
CEDO a ținut cont de durata întârzierilor, de amploarea obligațiilor financiare ale statului și de contextul economic și bugetar. Curtea a concluzionat că, în acest caz, neexecutarea integrală a hotărârilor nu a afectat esența dreptului reclamanților și nu le-a impus o sarcină individuală excesivă.
Decizia este definitivă.
Curtea: dificultățile bugetare nu anulează obligația de executare
CEDO a reafirmat principiul potrivit căruia un stat nu poate invoca lipsa fondurilor pentru a refuza executarea unei hotărâri judecătorești definitive.
În același timp, Curtea a considerat că situația analizată prezenta circumstanțe excepționale, legate de amploarea și caracterul dificil de anticipat al obligațiilor financiare, precum și de presiunile asupra bugetului public.
În motivarea deciziei, instanța europeană a arătat că autoritățile române au adoptat succesiv măsuri pentru plata creanțelor, în timp ce încercau să gestioneze constrângerile bugetare și să mențină funcționarea serviciilor publice.
Curtea a făcut, de asemenea, distincția între hotărârile inițiale și interpretările judiciare ulterioare care au clarificat întinderea drepturilor salariale. În cazul unor creanțe, cuantumul și perioada pentru care erau datorate sumele au fost stabilite definitiv la mai mulți ani după pronunțarea hotărârilor inițiale.
CSM: litigiile salariale au fost generate și de legislația neclară
Consiliul Superior al Magistraturii susține că numeroasele litigii privind salarizarea în sectorul public au fost favorizate de un cadru legislativ insuficient de clar și predictibil.
Potrivit CSM, normele succesive au permis interpretări divergente și tratamente diferențiate, ceea ce a contribuit la apariția unor procese privind drepturile salariale.
Consiliul solicită autorităților legislative și executive să organizeze consultări pentru elaborarea unui cadru normativ stabil, coerent și nediscriminatoriu, care să reducă riscul unor noi litigii.
„Respectarea hotărârilor judecătorești nu este o chestiune de oportunitate bugetară, ci o obligație juridică fundamentală a statului”, se arată în comunicatul instituției.
Disputa privind plata restanțelor continuă
Decizia CEDO nu înseamnă că toate obligațiile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești au fost achitate și nici că statul este exonerat de respectarea calendarelor de plată.
CSM subliniază că litigiul european a vizat compatibilitatea măsurilor de eșalonare cu Convenția, în timp ce o altă dispută privește respectarea obligațiilor devenite scadente potrivit actelor normative naționale.
Consiliul face referire la o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 15 octombrie 2026, pe care o consideră relevantă pentru această chestiune distinctă.
Astfel, decizia de la Strasbourg tranșează plângerile reclamanților în raport cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, fără să înlăture obligația autorităților române de a executa hotărârile interne potrivit calendarului aplicabil.
Miza rămâne respectarea hotărârilor judecătorești și găsirea unui cadru de salarizare predictibil, care să limiteze atât întârzierile la plată, cât și apariția unor noi litigii în sistemul public.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on false in /home/fluxinfo/public_html/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
