Piețele financiare, sub presiune
Investițiile de sute de miliarde de dolari în infrastructura pentru inteligență artificială, creșterea datoriilor globale și tensiunile geopolitice sporesc vulnerabilitatea piețelor financiare. Pierderile de peste 2.000 de miliarde de dolari înregistrate de companiile din Nasdaq 100 în octombrie au readus în atenție riscul unei corecții bursiere de amploare.
Piețele financiare internaționale se confruntă cu tot mai multe semnale de instabilitate, pe fondul îndatorării ridicate, al inflației persistente și al tensiunilor geopolitice. În acest context, investițiile masive în inteligența artificială (AI), considerate până recent unul dintre principalele motoare ale creșterii bursiere, încep să ridice semne de întrebare în rândul investitorilor.
Unul dintre cele mai importante semnale de avertizare a venit în octombrie, când capitalizarea companiilor incluse în indicele Nasdaq 100 s-a redus cu peste 2.000 de miliarde de dolari. Evoluția a alimentat temerile privind supraevaluarea sectorului tehnologic și capacitatea marilor companii de a transforma investițiile în AI în venituri și profituri pe măsura așteptărilor.
Investițiile în AI, între oportunitate și risc financiar
Dezvoltarea infrastructurii necesare inteligenței artificiale a susținut în ultimii ani ascensiunea burselor și optimismul privind evoluția economiei mondiale. Însă amploarea cheltuielilor începe să atragă atenția asupra riscurilor asociate finanțării acestora, în special prin împrumuturi.
Potrivit estimărilor Danske Bank, aproximativ șase dintre cele mai mari companii tehnologice americane, cunoscute sub denumirea de hyperscalers, ar putea aloca aproximativ 1.200 de miliarde de dolari pentru infrastructura AI în 2027. Investițiile estimate pentru 2026 se ridică la alte aproximativ 900 de miliarde de dolari.
Dimensiunea acestor angajamente financiare îi determină pe investitori să analizeze mai atent perspectivele de rentabilitate ale centrelor de date, procesoarelor și celorlalte componente necesare dezvoltării tehnologiei.
Jim O’Neill, fost economist-șef al Goldman Sachs și fost ministru britanic al Finanțelor, atrage atenția că investițiile finanțate prin datorii ar putea deveni vulnerabile dacă inflația rămâne ridicată și costurile de finanțare continuă să crească.
„Într-un fel, mă surprinde că nu au existat deja mai multe probleme în investițiile în AI”, a declarat acesta, potrivit Reuters.
Pierderi de trilioane și schimbarea strategiei investitorilor
Scăderea de peste 2.000 de miliarde de dolari a valorii companiilor din Nasdaq 100 în octombrie a reflectat o schimbare de atitudine pe piețele financiare. O parte dintre investitori au început să reducă expunerea pe acțiunile tehnologice și să se orienteze către instrumente considerate mai sigure.
În paralel, costurile de protecție împotriva riscului de neplată pentru obligațiunile unor companii tehnologice au crescut, iar anumite proiecte de centre de date au întâmpinat dificultăți în obținerea finanțării.
Presiunile nu se limitează însă la sectorul tehnologic. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut în mai multe economii dezvoltate, inclusiv în Franța și Japonia, semnalând preocupări legate de nivelul datoriilor publice și de costurile viitoare ale finanțării.
Mike Riddell, administrator de portofoliu la Fidelity International, consideră că există deja indicii potrivit cărora anumite segmente ale sistemului financiar încep să manifeste vulnerabilități, menționând evoluțiile din Franța și Australia.
Asemănări cu perioada premergătoare crizei din 2008
O altă sursă de îngrijorare este creșterea rapidă a creditării în sectorul tehnologic. Sheila Bair, fostă președintă a Federal Deposit Insurance Corporation în timpul crizei financiare din 2008, avertizează asupra unor asemănări între situația actuală și perioada care a precedat declanșarea crizei financiare globale.
Aceasta atrage atenția că extinderea investițiilor în AI, susținută inclusiv prin împrumuturi, ar putea amplifica problemele dacă proiectele nu generează veniturile anticipate.
În plus, nivelul ridicat al datoriei publice reduce capacitatea guvernelor de a interveni eficient în cazul unei noi crize economice majore.
Potrivit Institutului pentru Finanțe Internaționale, datoria globală a depășit 350.000 de miliarde de dolari, ajungând la un nivel record și reprezentând aproape de trei ori valoarea economiei mondiale.
Războiul din Iran și scumpirea energiei complică situația
Riscurile financiare sunt amplificate de tensiunile geopolitice și de efectele conflictului din Iran asupra piețelor energetice. Scumpirea petrolului alimentează presiunile inflaționiste, ceea ce complică deciziile băncilor centrale privind dobânzile.
Potrivit datelor citate de Reuters în materialul preluat de Mediafax, petrolul a ajuns la aproximativ 105 dolari pe baril, în creștere cu aproape 75% de la începutul anului.
Majorarea costurilor energiei afectează în special economiile emergente, unde deprecierea monedelor și presiunile asupra balanțelor comerciale pot determina băncile centrale să mențină sau chiar să majoreze dobânzile.
În acest context, o eventuală înăsprire a condițiilor de creditare ar putea afecta atât investițiile companiilor, cât și capacitatea guvernelor de a-și finanța deficitele.
Tina Fordham, fondatoarea Fordham Global Foresight, avertizează că deteriorarea relațiilor dintre foștii aliați și lipsa unei coordonări internaționale ar putea îngreuna răspunsul autorităților în eventualitatea unei crize financiare.
Există și motive de optimism
În ciuda semnalelor de avertizare, perspectivele economice nu sunt exclusiv negative. Datele LSEG citate în materialul Reuters arată că aproximativ 84% dintre companiile din indicele S&P 500 care își publicaseră rezultatele pentru trimestrul al treilea au raportat performanțe peste estimările analiștilor.
Acest rezultat sugerează că mediul corporativ american continuă să manifeste reziliență, chiar dacă evaluările bursiere și amploarea investițiilor în AI ridică întrebări.
O eventuală încetinire a cheltuielilor pentru inteligența artificială ar putea avea însă efecte importante asupra piețelor internaționale, în condițiile în care sectorul tehnologic are o pondere semnificativă în principalii indici bursieri americani.
Prin urmare, o nouă criză financiară nu este inevitabilă, însă acumularea riscurilor – de la îndatorarea globală și costurile ridicate ale finanțării până la supraevaluarea unor companii tehnologice și tensiunile geopolitice – justifică prudența investitorilor. Evoluția investițiilor în inteligența artificială ar putea deveni unul dintre factorii decisivi pentru stabilitatea piețelor în perioada următoare.
