Pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru exercitarea ilegală a unei profesii. Proiectul privind falșii avocați este blocat de peste un an în Parlament

Exercitarea fără drept a unei profesii sau activități ar putea fi sancționată mult mai sever, dacă un proiect de modificare a Codului penal, aflat în dezbaterea Camerei Deputaților, va fi adoptat. Inițiativa legislativă urmărește creșterea pedepselor de la maximum un an la cinci ani de închisoare și extinderea termenului de prescripție a răspunderii penale de la trei la cinci ani.
CITEȘTE ȘI: Este o prostie să lupți cu evidența
Proiectul vizează inclusiv persoanele care practică ilegal avocatura, fenomen despre care inițiatorii susțin că nu este descurajat suficient de actualul regim sancționator. Potrivit parlamentarilor, numeroase dosare ajung să fie clasate, să primească soluții de renunțare la urmărirea penală sau să se încheie prin încetarea procesului penal ca urmare a prescripției.
O lege adoptată de Senat, dar încă fără vot final la Camera Deputaților
Propunerea legislativă, înregistrată sub numărul PLX nr. 259/2025, a fost inițiată de senatorii PNL Daniel Fenechiu și Cristian Augustin Niculescu Țâgârlaș, alături de senatorii PSD Robert Cazanciuc și Ioan Cristinel Rujan.
Inițiativa urmărește modificarea articolului 348 din Codul penal, care reglementează exercitarea fără drept a unei profesii sau activități pentru care legea impune obținerea unei autorizații ori respectarea unor condiții speciale.
În forma actuală, infracțiunea se pedepsește cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă. Proiectul propune majorarea sancțiunii la închisoare de la unu la cinci ani.
În expunerea de motive, inițiatorii argumentează că actualele limite de pedeapsă nu au reușit să descurajeze practicarea ilegală a unor profesii, în special a avocaturii. În opinia lor, caracterul redus al sancțiunilor contribuie la apariția unor soluții judiciare care nu împiedică repetarea faptelor.
Dosare clasate și activități ilegale continuate chiar după sancționare
Parlamentarii atrag atenția că, în practică, unele cauze sunt soluționate prin renunțarea la urmărirea penală, în condițiile articolului 318 din Codul de procedură penală, pe motiv că faptele nu prezintă o gravitate suficientă. Alte dosare sunt clasate sau ajung la încetarea procesului penal după intervenirea prescripției.
Termenul actual de prescripție este de trei ani, potrivit articolului 154 din Codul penal. Prin creșterea limitelor de pedeapsă, acesta ar urma să ajungă la cinci ani.
Inițiatorii susțin că există inclusiv situații în care persoane sancționate penal pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat continuă să desfășoare astfel de activități. În opinia lor, o sancțiune mai severă ar putea avea un efect preventiv mai puternic.
Falșii avocați pot afecta încrederea cetățenilor în justiție
Un argument important din expunerea de motive privește efectele pe care exercitarea ilegală a avocaturii le poate avea asupra încrederii publicului în sistemul judiciar.
Inițiatorii consideră că avocatul este un partener indispensabil al actului de justiție, iar persoanele care își încredințează cauzele unor indivizi care pretind în mod fals că au această calitate pot suferi prejudicii importante.
Mai mult, lipsa unor sancțiuni ferme pentru asemenea conduite poate alimenta neîncrederea în instituțiile judiciare. Parlamentarii susțin că practicarea ilegală a avocaturii urmărește, în anumite cazuri, obținerea unor sume de bani prin inducerea în eroare a celor care încearcă să își apere drepturile în instanță.
Proiectul nu se limitează însă la profesia de avocat. Inițiatorii amintesc și cazuri în care persoane au pretins în mod fals că sunt medici, contabili sau preoți, obținând astfel avantaje necuvenite.
Dosarul Florian Coldea, printre cauzele în care apare această infracțiune
Un dosar cunoscut în care este cercetată și infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități este cel în care fostul director militar al Serviciului Român de Informații, Florian Coldea, a fost trimis în judecată.
Totuși, chiar dacă proiectul va fi adoptat și va intra în vigoare, noile limite de pedeapsă nu vor putea fi aplicate automat în cauzele referitoare la fapte comise anterior. În aceste situații se aplică principiul legii penale mai favorabile, ceea ce înseamnă că instanța va ține cont de reglementarea aplicabilă faptelor, în condițiile prevăzute de lege.
123 de senatori au votat pentru. Camera Deputaților întârzie decizia
Proiectul a primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ și a Consiliului Economic și Social. La 6 octombrie 2025, Senatul l-a adoptat cu 123 de voturi pentru, fără niciun vot împotrivă și cu o singură abținere. Votul de abținere i-a aparținut senatoarei Nadina Cosmina Cerva, avocat de profesie și președinta Comisiei pentru Constituționalitate.
La 13 octombrie 2025, inițiativa a ajuns la Camera Deputaților, forul decizional. De atunci, proiectul a fost introdus de 16 ori pe ordinea de zi a ședințelor de plen, fără să primească votul final. Ultimele menționări din materialul publicat indică includerea sa pe ordinea de zi a ședințelor din 26 și 28 octombrie 2026.
Astfel, deși a beneficiat de o susținere aproape unanimă în Senat, modificarea Codului penal continuă să aștepte decizia Camerei Deputaților.









