Naționale

Învățământul dual, promovat din nou de Ministerul Educației. Violența din școli și lipsa de încredere a firmelor rămân probleme nerezolvate

Învățământul dual revine în centrul discuțiilor de la Ministerul Educației, unde cei doi responsabili pentru sistemul universitar și cel preuniversitar susțin că România trebuie să acorde o atenție mai mare pregătirii profesionale a tinerilor. În practică, însă, extinderea acestui model se lovește de dificultăți economice și sociale, de probleme de siguranță în școli și de nemulțumirile companiilor care au participat la formarea elevilor.

 

Sorin Costreie și Sorin Ionescu, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, au indicat deblocarea burselor tehnologice drept una dintre prioritățile sistemului. Totuși, simpla alocare a unor fonduri suplimentare nu rezolvă obstacolele care au afectat dezvoltarea învățământului profesional și dual.

Elevii și părinții au respins orientarea forțată către profilul tehnologic

Experiențele din ultimii ani arată că reducerea locurilor la profilul teoretic nu a determinat automat o creștere a interesului pentru școlile profesionale și programele duale.

În timpul mandatului fostului ministru al Educației, Ligia Deca, autoritățile au încercat să direcționeze un număr mai mare de elevi către învățământul tehnologic. Măsurile au provocat controverse la admiterea din 2023 și 2024, după ce oferta pentru profilul teoretic a fost diminuată, în timp ce numărul locurilor din zona tehnologică și profesională a crescut.

Primele modificări au fost aplicate în 2022, pentru anul școlar 2023-2024. În vara anului următor, numai aproximativ 20% dintre absolvenții clasei a VIII-a au optat pentru locurile din școlile profesionale, liceele tehnologice sau programele duale. O parte dintre candidații care nu au obținut un loc la liceu în prima etapă au ajuns ulterior pe locurile rămase disponibile la profilul teoretic.

Un alt fenomen insuficient analizat este cel al transferurilor. Chiar și elevii repartizați la licee tehnologice sau în programe profesionale încearcă, ulterior, să ajungă la unități de învățământ considerate mai bune.

În aceste condiții, orientarea administrativă a elevilor către o anumită formă de educație nu poate înlocui măsurile care ar trebui să îmbunătățească efectiv calitatea școlilor.

Violența și consumul de droguri afectează încrederea în școlile tehnologice

Unul dintre motivele pentru care numeroși părinți evită anumite licee tehnologice și profesionale este legat de climatul din unitățile de învățământ. Delincvența juvenilă, bullyingul, violența și consumul de droguri reprezintă probleme care influențează alegerile familiilor.

La începutul săptămânii, ministrul Sorin Costreie a aprobat Planul Național de combatere a violenței în școli. Documentul stabilește proceduri și măsuri de intervenție, însă eficiența acestora va depinde de aplicarea lor concretă și de capacitatea autorităților de a preveni incidentele.

Datele Ministerului Afacerilor Interne indică peste 2.700 de infracțiuni înregistrate în unitățile de învățământ preuniversitar în anul școlar 2025-2026. Numărul este mai mic decât în anul precedent și considerabil sub nivelul din 2018-2019, când au fost raportate peste 10.000 de astfel de fapte.

Scăderea statistică nu înseamnă însă dispariția riscurilor. Tipologia unor incidente s-a agravat, fiind semnalate acte de violență asociate cu introducerea armelor albe în școli. În paralel, consumul și circulația drogurilor în mediul școlar continuă să reprezinte motive de îngrijorare.

Problemele sunt deosebit de vizibile în unele licee tehnologice și profesionale din comunități afectate de sărăcie și de dificultăți economice. Tocmai în aceste zone, unde pregătirea profesională ar putea oferi tinerilor șanse mai bune de integrare pe piața muncii, mediul școlar trebuie să fie sigur și capabil să susțină educația.

Companiile reclamă lipsa garanțiilor pentru investițiile în pregătirea elevilor

O altă problemă majoră privește relația dintre școli și firmele implicate în învățământul dual. Deși aproximativ 1.000 de companii sunt înscrise în acest sistem, numărul participanților nu reprezintă, în sine, o dovadă că modelul funcționează eficient.

În ultimul deceniu, construcțiile și sectorul HoReCa s-au numărat printre domeniile interesate să recruteze tineri pregătiți prin programele profesionale. O parte dintre angajatori au reclamat însă diferențe între așteptările lor și nivelul de pregătire al elevilor, precum și dificultăți în colaborarea cu unitățile de învățământ.

Firmele care susțin pregătirea practică investesc timp, resurse și personal pentru formarea viitorilor angajați. În schimb, nu au întotdeauna instrumentele necesare pentru a se asigura că elevii respectă programul de practică și își asumă responsabilitățile specifice activităților desfășurate.

Potrivit problemelor semnalate de angajatori, legislația actuală nu le oferă posibilitatea de a obliga elevii să presteze activitățile practice în condițiile așteptate de companie. În același timp, firmele reclamă lipsa unei implicări suficiente din partea unor coordonatori școlari în gestionarea relației cu partenerii economici.

O dificultate suplimentară este reprezentată de absența unor garanții privind continuarea activității profesionale în compania care a contribuit la formarea elevului. Angajatorii nu pot conta pe faptul că tinerii vor rămâne în firmă după finalizarea pregătirii, chiar dacă au investit în calificarea lor.

În unele litigii, instanțele au dat câștig de cauză elevilor, inclusiv în situații în care firmele au reclamat lipsa de implicare în activitățile practice. Aceste experiențe au alimentat nemulțumirile unor investitori și au redus atractivitatea participării la programele duale.

Extinderea sistemului nu poate fi obținută doar prin modificarea numărului de locuri

Învățământul dual are potențialul de a răspunde deficitului de personal calificat din economie, însă dezvoltarea sa presupune mai mult decât creșterea numărului de locuri sau acordarea unor burse.

Este nevoie de școli capabile să ofere un mediu sigur, de profesori și coordonatori implicați, de o colaborare funcțională cu angajatorii și de reguli clare privind drepturile și responsabilitățile tuturor participanților.

De asemenea, autoritățile trebuie să găsească un echilibru între protejarea drepturilor elevilor și interesele companiilor care investesc în pregătirea profesională. Eventualele obligații privind angajarea după absolvire trebuie stabilite prin mecanisme legale clare, cu respectarea libertății de alegere a tinerilor.

Fără rezolvarea acestor probleme, promovarea învățământului dual riscă să rămână un obiectiv repetat de la un mandat ministerial la altul, fără rezultate pe măsura așteptărilor.

 

Merită citite

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button