Naționale

Economia României surprinde cu o creștere de 2,1%.

Economia României a înregistrat o creștere peste așteptări în trimestrul al treilea din 2026, însă revenirea nu este suficientă pentru a confirma ieșirea definitivă din perioada dificilă traversată de mediul economic. Produsul Intern Brut (PIB) a avansat cu 2,1% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

CITEȘTE ȘI: Industria promisiunilor: cine câștigă din România care se construiește doar pe hârtie?

Consultantul economic Adrian Negrescu consideră că rezultatul reprezintă o veste încurajatoare, mai ales după mai multe trimestre marcate de scăderi și stagnare. Analistul atrage însă atenția că economia nu a intrat încă pe o traiectorie solidă de creștere, iar următoarele luni vor fi decisive.

Adrian Negrescu: Creșterea economică este o gură de oxigen

Potrivit datelor INS, avansul de 2,1% din trimestrul al treilea reprezintă cea mai bună evoluție trimestrială din ultimii trei ani, pe seria ajustată sezonier.

Adrian Negrescu spune că rezultatul trebuie privit cu optimism moderat, deoarece comparația cu aceeași perioadă a anului trecut arată o evoluție mult mai modestă.

„Saltul de 2,1% este o gură de oxigen, dar nu trebuie confundat cu o relansare. Economia a ieșit din groapă, dar nu a urcat încă pe un drum ascendent”, a transmis consultantul economic într-o postare pe Facebook.

Acesta a explicat că, raportat la trimestrul al treilea din 2025, creșterea a fost de numai 0,3% pe seria ajustată sezonier și de 0,1% pe seria brută.

Prin urmare, economia a recuperat o parte importantă din pierderile înregistrate anterior, însă nu există încă suficiente indicii pentru a vorbi despre o redresare economică de durată.

Cum a evoluat economia României în ultimele trimestre

Pentru a explica rezultatul din trimestrul al treilea, Adrian Negrescu a prezentat evoluția PIB-ului din ultimele trimestre.

Ultimul trimestru din 2025 a adus o contracție economică de 1,5% față de perioada precedentă. În primul trimestru din 2026, economia a continuat să scadă, cu 0,3%, iar trimestrul al doilea a fost caracterizat de stagnare.

Două trimestre consecutive de scădere au plasat România în recesiune tehnică, potrivit definiției economice uzuale.

Mai mult, comparațiile anuale au indicat contracții de 1,4% în primul trimestru și de 1,9% în al doilea trimestru din 2026, pe seria ajustată sezonier.

Creșterea din perioada iulie-septembrie reprezintă, astfel, primul semnal pozitiv important din acest an.

Consultantul economic atrage însă atenția asupra efectului de bază. Atunci când economia pornește de la un nivel mai scăzut, revenirea activității poate genera procente trimestriale spectaculoase, fără ca acestea să reflecte neapărat o schimbare structurală.

Pe ansamblul primelor nouă luni, datele INS indică o scădere a economiei de aproximativ 0,3% față de perioada similară din 2025, potrivit estimării semnal.

Ce trebuie să facă Guvernul pentru a susține creșterea economică

Adrian Negrescu consideră că evoluția economiei în perioada următoare va depinde în mare măsură de deciziile autorităților și de capacitatea Guvernului de a crea un climat economic predictibil.

Printre prioritățile indicate de analist se numără reducerea risipei bugetare, accelerarea reformelor și implementarea unor proiecte concrete de relansare economică.

Un alt element esențial îl reprezintă construcția bugetului pentru 2027. În opinia consultantului, acesta trebuie să fie fundamentat pe estimări realiste și pe venituri bugetare sustenabile, nu pe prognoze exagerat de optimiste.

Negrescu avertizează și asupra riscului ca noi măsuri fiscale să afecteze mediul de afaceri și să blocheze revenirea economică.

Companiile au nevoie de stabilitate fiscală, acces la finanțare și investiții publice care să genereze efecte concrete în economie.

Consumul sau investițiile au susținut avansul PIB?

O întrebare importantă rămâne legată de factorii care au determinat creșterea economică din trimestrul al treilea.

Potrivit lui Adrian Negrescu, datele detaliate, care urmau să fie publicate în decembrie, sunt esențiale pentru a stabili dacă avansul a fost susținut de consum, investiții sau de o evoluție favorabilă a agriculturii.

Diferența este importantă: o creștere bazată pe investiții și productivitate ar putea indica o redresare mai solidă, în timp ce un avans temporar, susținut de factori conjuncturali, nu garantează menținerea ritmului în trimestrele următoare.

Analistul avertizează că România se află într-un moment economic delicat, iar oportunitatea oferită de rezultatele din trimestrul al treilea nu trebuie irosită.

În concluzie, creșterea de 2,1% oferă un semnal pozitiv pentru economia României, dar nu elimină problemele acumulate în ultimele trimestre. Direcția economiei în 2027 va depinde de investiții, reforme, disciplina bugetară și măsurile adoptate de Guvern.

Surse: Institutul Național de Statistică (INS)

Merită citite

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button