Reforma administrativă reaprinde tensiunile politice. UDMR avertizează că Harghita și Covasna ar putea pierde majoritatea maghiară în urma reorganizării teritoriale

Reorganizarea administrativ-teritorială pregătită de Guvern stârnește noi controverse, după ce UDMR a avertizat asupra efectelor pe care comasarea localităților și eventual a județelor le-ar putea avea asupra comunităților maghiare din Transilvania. Potrivit formațiunii, 53 de comune ar putea fi afectate de reformă, cu implicații asupra administrației locale, reprezentării politice și utilizării limbii materne.
Avertismentele au fost prezentate de Horváth Anna, vicepreședinte executiv al UDMR responsabil pentru administrația locală, într-un interviu acordat publicației maghiare Index, preluat de Helló Magyar. Dintre cele 53 de comune menționate, 30 sunt conduse în prezent de primari maghiari.
Calculul UDMR pornește de la pragul de 1.500 de locuitori, discutat în cadrul PSD, măsură care ar putea viza 429 de localități din România. În dezbaterile politice au fost avansate și variante cu praguri de 3.000 sau 5.000 de locuitori. Deocamdată, Guvernul nu a prezentat un proiect legislativ final privind reorganizarea.
Comasarea voluntară, stimulată prin reduceri de impozite
Executivul argumentează că numeroase comune nu dispun de resursele financiare necesare pentru a-și susține singure serviciile administrative. În acest context, ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a prezentat un mecanism de stimulare a comasărilor voluntare.
Printre măsurile avansate se numără reducerea cu până la 50% a impozitelor pentru clădiri și terenuri intravilane, pentru o perioadă de unul sau doi ani, precum și lansarea unui program de investiții în infrastructura locală. Acesta ar urma să includă proiecte pentru modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare, alimentarea cu gaze, reabilitarea școlilor și dezvoltarea centrelor medicale.
Reforma ar putea intra în vigoare în 2028
Potrivit calendarului prezentat de autorități, procedurile pentru organizarea referendumurilor locale ar trebui demarate până la 1 martie 2027, iar primele comasări ar urma să producă efecte începând din 2028.
Ministrul Dezvoltării a vorbit și despre o a doua etapă, care ar putea presupune comasări obligatorii, prin asumarea răspunderii Guvernului, după data de 1 martie 2027.
Programul privind comasarea voluntară ar urma să fie supus unei consultări publice de zece zile, înainte de a ajunge pe masa Executivului. În paralel, grupul de lucru al PSD ar trebui să finalizeze propria propunere până la sfârșitul lunii martie 2027.
UDMR solicită consultarea cetățenilor prin referendum
Formațiunea condusă de Kelemen Hunor susține că nu respinge reforma administrației publice, dar contestă posibilitatea unor comasări impuse de la nivel central. UDMR insistă ca locuitorii fiecărei comunități vizate să fie consultați și să poată decide prin referendum asupra viitorului localității.
Uniunea susține formulele de asociere voluntară și cooperarea dintre administrațiile locale, considerând că reorganizarea trebuie să țină cont de particularitățile comunităților.
Poziția formațiunii a fost însoțită și de un avertisment politic. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a anunțat că parlamentarii Uniunii ar vota o moțiune de cenzură dacă Guvernul condus de Luca Niculescu ar alege să își asume răspunderea pentru reforma administrativă.
Harghita ar putea fi unită cu Mureș, iar Covasna cu Brașov
Controversele sunt amplificate de discuțiile privind o posibilă reorganizare a județelor. O hartă apărută în spațiul public prezintă mai multe variante de comasare, printre care unirea județului Harghita cu Mureș și a județului Covasna cu Brașov. Aceeași variantă include asocierea județelor Satu Mare și Bihor, respectiv Arad și Timiș.
Horváth Anna a precizat că nu se cunoaște proveniența acestei hărți și că documentul nu reprezintă un proiect oficial. Ideea reducerii numărului de județe la 15, după modelul celor 15 curți de apel, a fost avansată de vicepreședintele PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru pentru reforma administrativă.
UDMR vorbește despre o „linie roșie” în reorganizarea teritorială
Pentru UDMR, una dintre principalele preocupări este păstrarea reprezentării comunității maghiare în administrația locală și județeană. Formațiunea consideră că reorganizarea nu ar trebui să conducă la pierderea majorității maghiare în Ținutul Secuiesc sau la diminuarea ponderii comunității maghiare în regiunea Partium.
Harghita și Covasna sunt singurele județe din România în care populația de etnie maghiară reprezintă majoritatea. O eventuală comasare cu județe în care populația românească este majoritară ar modifica structura demografică la nivelul noilor unități administrative, cu posibile consecințe asupra reprezentării politice.
Reorganizarea a generat reacții și în rândul unor politicieni români. Primarul liberal al orașului Cavnic, Vladimir Petruț, a amenințat cu organizarea unui referendum privind desprinderea Maramureșului de România, în eventualitatea în care județul ar fi absorbit de Cluj. Ulterior, acesta și-a nuanțat declarația, precizând că Maramureșul rămâne parte a României, dar că nu acceptă dispariția identității administrative a județului.
Dezbaterea privind reorganizarea administrativ-teritorială depășește astfel problema eficientizării cheltuielilor publice și a funcționării primăriilor. Ea readuce în discuție reprezentarea comunităților locale, identitatea regională, autonomia administrativă și criteriile care ar trebui să stea la baza unei eventuale redesenări a hărții administrative a României.









