„A dispărut cocoașa inflaționistă”

Vești importante despre evoluția prețurilor din România. Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a anunțat luni, 16 noiembrie 2026, că inflația a scăzut semnificativ în trimestrul al treilea, după ce efectele majorărilor de TVA și accize și ale șocului energetic au început să se diminueze. Cu toate acestea, șeful BNR avertizează că energia, gazele naturale și prețurile serviciilor continuă să exercite presiuni asupra economiei.
Prezentarea noului Raport trimestrial asupra inflației arată că, deși presiunile generate de unele dintre șocurile anterioare s-au temperat, există în continuare riscuri care pot alimenta noi scumpiri.
Isărescu: „A dispărut cocoașa inflaționistă”
Mugur Isărescu a explicat că rata anuală a inflației, calculată pe baza indicelui prețurilor de consum, s-a redus considerabil în trimestrul al treilea din 2026.
Principala explicație este reprezentată de efectele statistice favorabile, care au apărut pe măsură ce majorările anterioare de taxe și costurile suplimentare generate de criza energetică au ieșit treptat din comparația anuală.
„Rata anuală a inflației, măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC), s-a redus semnificativ în trimestrul al treilea, evoluție explicată în principal de manifestarea unor efecte statistice favorabile. Practic, putem spune că a dispărut cocoașa inflaționistă formată în urma șocurilor succesive generate de majorarea TVA și a accizelor, precum și de criza energetică”, a declarat guvernatorul BNR.
Acesta a subliniat că diminuarea ratei inflației nu înseamnă automat că prețurile revin la nivelurile anterioare. Este vorba în principal despre încetinirea ritmului anual de creștere a acestora.
Energia continuă să influențeze prețurile din economie
Unul dintre principalele subiecte analizate în raportul BNR este evoluția piețelor internaționale de energie. Potrivit lui Isărescu, modificările cotațiilor energetice au avut un rol important în dinamica prețurilor, contribuind în anumite perioade la temperarea inflației.
Totuși, evoluția petrolului se transmite în economie prin intermediul prețurilor la benzină și motorină, iar ulterior afectează transportul, distribuția și costurile de producție.
Guvernatorul a explicat că BNR urmărește separat și evoluția prețului motorinei, tocmai pentru a evidenția mai bine efectele combustibililor asupra întregii economii.
„De la prețul petrolului, ajungem la prețurile produselor petroliere – benzină și motorină. Apoi, avem efectele în lanț care se propagă în întreaga economie”, a explicat Mugur Isărescu.
Piața gazelor naturale, o nouă sursă de îngrijorare
Un alt risc important pentru evoluția inflației îl reprezintă situația de pe piața gazelor naturale.
Potrivit guvernatorului BNR, cotațiile angro au înregistrat o tensionare, ceea ce generează presiuni suplimentare asupra costurilor suportate de companii.
Aceste evoluții pot afecta în special sectoarele industriale mari consumatoare de energie, unde cheltuielile suplimentare se pot reflecta ulterior în prețurile produselor finale.
În ceea ce privește România, Isărescu a menționat că nivelul de umplere a depozitelor de gaze se situează la un nivel aproximativ rezonabil în comparație cu anii precedenți.
Unele produse intermediare s-au scumpit cu până la 80%
Raportul BNR atrage atenția și asupra creșterilor importante de prețuri înregistrate la anumite produse intermediare, utilizate de industrie în procesul de fabricație.
Mugur Isărescu a prezentat exemple de produse ale căror prețuri au înregistrat variații de până la 80%, pe fondul costurilor ridicate ale energiei.
Printre domeniile menționate se numără fabricarea coloranților și producția de cabluri electrice.
„Acumulările de presiuni se resimt și la nivelul produselor intermediare, unde impactul unor factori specifici este amplificat de cotațiile ridicate ale produselor energetice”, a precizat guvernatorul.
Aceste majorări pot avea efecte în lanț, deoarece produsele intermediare sunt utilizate în numeroase ramuri industriale, iar costurile suplimentare pot ajunge, în cele din urmă, la consumatori.
Serviciile rămân greu de temperat. Ce se întâmplă cu inflația de bază
O altă componentă importantă analizată de BNR este inflația de bază, măsurată prin indicatorul CORE2 ajustat. Acesta exclude anumite categorii de prețuri cu volatilitate ridicată și permite o evaluare mai clară a presiunilor inflaționiste fundamentale.
Potrivit lui Isărescu, inflația de bază a scăzut atât datorită efectelor statistice favorabile, cât și pe fondul reducerii cererii din economie.
Cu toate acestea, serviciile continuă să înregistreze o evoluție mai dificil de temperat decât celelalte componente ale inflației.
„Serviciile, după cum era de așteptat, sunt cele mai încăpățânate. Prețurile serviciilor sunt influențate și de un efect pe care l-am discutat de câteva ori, efectul Balassa-Samuelson, care va continua să acționeze și în perioada următoare”, a explicat guvernatorul BNR.
Efectul Balassa-Samuelson este legat de diferențele de productivitate dintre sectoarele economiei și de modul în care acestea se reflectă în evoluția salariilor și a prețurilor serviciilor.
Scăderea inflației nu înseamnă că viața devine automat mai ieftină
Mesajul transmis de guvernatorul BNR este că România a depășit o parte dintre șocurile care au alimentat accelerarea inflației, însă economia rămâne vulnerabilă la evoluțiile de pe piețele energetice.
Chiar dacă rata anuală a inflației scade, prețurile deja majorate nu revin automat la nivelurile anterioare. Pentru populație, acest lucru înseamnă că presiunea asupra bugetelor familiale poate continua, în special în cazul cheltuielilor pentru servicii, transport și produse influențate de costurile energiei.
Prin urmare, dispariția „cocoașei inflaționiste” nu marchează sfârșitul scumpirilor, ci o schimbare a ritmului și a factorilor care influențează evoluția prețurilor.









