PROF. CONSTANTIN STOENESCU: Statistic, ne-am dezmorțit economic
Anul 2025 a fost marcat de un zgomot mediatic de fond plin de pesimism, anunțând conflicte și catastrofe, iar în ce privește România am avut în prim plan în spațiul public un val de îngrijorări și de previzuni sumbre cu privire la o presupusă prăbușire economică după ce vor fi fost puse în prctică măsurile de echilibrare și consolidare bugetară. Am asistat la discursuri rău prevestitoare ale politicienienilor nemulțumiți și am auzit în stradă zgomotul strident al vuvuzelelor. Este evident că este vorba despre un război politic permanent în care ținta o reprezintă formarea opiniei cetățeanului, fixarea ei în zona opțiunilor dorite și mobilizarea din timp pentru acțiunea finală electorală.
CITEȘTE ȘI: Clasamentul fericirii
Adevărul economic dureros este că România avea nevoie de urgență de asemenea măsuri de ajustare și echilibrare, adevărul social este că sunt categorii de persoane care sunt afectate mai mult decât altele și că nu întotdeauna au fost luate sau au putut fi luate deciziile de care aveam nevoie, pe scurt, s-a ajustat pe unde s-a putut, așa că putem vorbi despre măsuri parțiale și incomplete. Fiecare grup social sau profesional s-a opus cum a putut, iar acolo unde era vorba chiar de privilegii și avantaje necuvenite, firește, nimeni nu a cedat de bună voiue. Nu am văzut aproape deloc poziționări echitabile, de altruism ce să mai vorbim, în politică nu este loc de așa ceva, interesul public este invocat doar în discursuri. Efectul aceste bătălii cu contre politice a fost luarea unor decizii cu efecte imediate și mai ușor de implementat (așa cu este creșterea TVA), altele (de la creșterea gradului de colectare a TVA la reducerea cheltuielior unor instituții care primesc mai mult decât utilitatea lor publică) s-au adâncit în dezbateri până la împotmolire.
CITEȘTE ȘI: Pensia ca ideal de viață
Ce s-a făcut și ce speranțe avem acum, după un an de austeritate/? Am la dispoziție cifrele validate ale primelor nouă luni ale anului, așa că putem identifica deja efecte și tendințe. Cel mai important este faptul că, privită pe ansamblu, economia nu s-a contractat, dimpotrivă, potrivit datelor INS, România a înregistrat în trimestrul al 3-lea (T3) din 2025 o creştere economică de 1,6% faţă de acelaşi trimestru din 2024, pe seria brută, după un T1 foarte slab, cu o creştere de doar 0,3% a PIB-ului, şi tot de 0,3% în T2. Pe serie ajustată sezonier, PIB a crescut în T3/2025 cu 1,4% an/an, şi a scăzut cu 0,2% faţă de T2/2025. Este evident că după o scurtă perioadă de cvasi-stagnare ca urmare a reducerii cererii interne, inclusiv pe fondul unei ușoare comprimări a formării de capital fix, în a doua jumătate a anului s-a produs o stabilizare care a dus la o mică dezmorțire.
CITEȘTE ȘI: Avem Catedrală!
Acum ne este clar că măsurile de austeritate și inflația crescută pe tot parcursul anului au dus la temperarea consumului privat și public, dar este interesant de observat că a fost menținut un flux investițional care a asigurat ușoara creștere economică. Este pentru prima dată după mai mulți ani când nu mai avem creștere bazată pe consum, ci investițiile sunt acelea care asigură stabilizarea, ceea ce este un semn de însănătoșire. Desigur, la nivelul percepției individuale reducerea consumului și inflația ridicată duc la formarea opiniei că nu se merge în direcția cea bună, însă, ce să-i facem, acesta este adevărul economic, cureaua trebuia strânsă pe consum și trebuie oprită risipa bugetului pe tot felul de inutilități publice. Din păcate, dar nu ne mai mirăm, chiar clasa politică admite cu greu greu să taie și de la ea, vedem că indemnizațiile parlamentarilor au fost reduse cu doar 10%, la fel și subvențiile partidelor, asta în condițiile cu care anterior fuseseră mărite cu mai mult, iar anul 2026 nu va fi an electoral. Nici reducerea numărului de parlamentari nu a fost decisă, se va face doar o redistribuire pornind de la reducerea naturală a populației. Într-adevăr, exemplul propriu al pioliticienilor ne lipsește cu desăvârșire.
Vom încheia anul 2025 cu un deficit de peste 8%, poate 8,4%, mai mic decât cel de anul trecut, de 9,3%, dar încă prea mare pentru a putea pretinde că nu mai este nevoie de o politică bugetară contractivă. Cred că, ținând cont și de noua versiune a „ordonanței trenuleț” pentru anul 2026, s-a mizat destul pe creșteri de taxe și impozite, poate în unele cazuri mai mult decât trebuia, de acum încolo este timpul restructurărilor, al reducerii cheltuielilor inutile, al tăierii privilegiilor. Bătălia piolitică trebuie să continue și ea va fi resimțită în spațiul public tocmai prin încercarea de a influența opiniile cetățenilor în scop politic.
CITEȘTE ȘI: Alegerile locale între supraviețuire politică și revigorare administrativă
Pe scurt, în anul 2025, turbulențele au fost mai mari în spațiul public, în special pe rețelele sociale, decât în economia reală, iar căderea nu s-a produs așa cum fusese anticipată de unele voci prevestitoare de rău, nu a fost o aterizare cu impact dur, ci o stabilizare relativ rapidă. Aș spune că este nevoie de mai multă dezbatere și de comunicare în spațiul public, de o prezență mai explicită a experților, cu mesaje accesibile, și – de ce nu? – de mai multă educație economică și financiară. Este clar că stabilitatea macroerconomică poate fi obținută numai prin consolidare fiscală, prin ducerea nivelului de consum în zona neutră, adică acolo unde îndatorarea nu mai devine un risc, precum și prin menținerea investițiilor la un nivel cât se poate de ridicat. Ar fi excepțional să auzim despre o Românie care se dezvoltă pe baza investițiilor și nu de una care crește pentru că consumă mai mult pe datorie.
