Tot mai mulți tineri, diagnosticați cu cancer: creșteri îngrijorătoare, dar progrese reale în supraviețuire

Un raport recent arată că, în ciuda faptului că numărul total al cazurilor de cancer rămâne foarte ridicat, există progrese importante în ceea ce privește supraviețuirea. Se estimează că în 2026 aproximativ 2,1 milioane de americani vor fi diagnosticați cu cancer, iar 626.000 vor muri din cauza bolii, însă rata generală a mortalității continuă să scadă, potrivit American Cancer Society. Față de vârful atins în 1991, mortalitatea prin cancer a scăzut cu 34%, iar în prezent aproximativ șapte din zece pacienți supraviețuiesc cel puțin cinci ani de la diagnostic, un nivel record.

CITEȘTE ȘI: Sub steaua lui Eminescu: omagiu etern culturii române

În același timp, medicii atrag atenția asupra unei tendințe alarmante: creșterea incidenței cancerului în rândul tinerilor. Cancerul colorectal este unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple, fiind tot mai frecvent la persoanele sub 50 de ani, o categorie care, în mod tradițional, avea un risc mult mai scăzut. La grupa de vârstă 20–39 de ani, incidența a crescut constant cu aproximativ 1,6% pe an, iar la cei între 40 și 44 de ani cu circa 2%.

Și alte tipuri de cancer urmează un trend similar. Deși majoritatea cazurilor de cancer pulmonar apar la persoane peste 55 de ani, proporția diagnosticelor la vârste mai tinere este în creștere de două decenii, tot mai mulți pacienți tineri fiind nefumători. În cazul cancerului de sân, formele avansate care s-au extins în alte organe sunt tot mai frecvente la femeile tinere, cu o creștere anuală semnificativ mai mare decât la femeile în vârstă.

Specialiștii explică aceste evoluții printr-o combinație de factori. Cancerul este, în mod tradițional, asociat cu înaintarea în vârstă, deoarece expunerea îndelungată la factori nocivi – fumat, alcool, radiații UV sau inflamații cronice – duce în timp la deteriorarea ADN-ului. În cazul tinerilor, diagnosticul este adesea pus mai târziu, deoarece nici pacienții, nici medicii nu suspectează inițial o boală oncologică. În plus, ghidurile de screening sunt orientate în principal către populația mai în vârstă, ceea ce întârzie depistarea precoce.

Stilul de viață modern joacă, de asemenea, un rol major. Dieta bogată în alimente ultra-procesate, consumul redus de fibre, sedentarismul și creșterea obezității sunt considerați factori importanți, mai ales în cazul cancerului de colon, unde dezechilibrul microbiomului intestinal și inflamația cronică pot favoriza boala. Pentru cancerul de sân, riscurile sunt asociate cu sarcinile mai târzii, numărul redus de copii, consumul de alcool și expunerea îndelungată la substanțe chimice care perturbă sistemul endocrin.

Raportul evidențiază și disparități majore între diferite grupuri rasiale și sociale. Populațiile amerindiene și nativii din Alaska au rate de mortalitate aproape duble pentru anumite tipuri de cancer, iar bărbații de culoare prezintă cea mai mare incidență generală, cu o mortalitate prin cancer de prostată semnificativ mai mare decât în alte grupuri. Femeile de culoare sunt, la rândul lor, mai afectate de cancerul de sân și de cel endometrial, diferențe puse pe seama accesului inegal la îngrijiri medicale și a factorilor socioeconomici.

CITEȘTE ȘI:  România unită pe hârtie, dezbinată în suflet: testamentul lui Iuliu Maniu

Totuși, există și motive reale de optimism. Progresele în tratament și diagnostic au dus la creșteri importante ale supraviețuirii pentru forme de cancer considerate anterior aproape fatale. De exemplu, rata de supraviețuire în cancerul pulmonar metastatic a crescut de la aproximativ 2% în anii ’90 la 10%, iar în mielom aproape s-a dublat. Reducerea fumatului, tratamentele mai eficiente și depistarea mai timpurie au contribuit, în ultimele decenii, la prevenirea a circa 5 milioane de decese cauzate de cancer.