Controverse majore în jurul comitetului pentru legile justiției: legături politice, ONG-uri #rezist și suspiciuni de influență la vârful statului
Constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, inițiat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, a stârnit ample controverse în spațiul public, pe fondul componenței sale și al legăturilor politice și instituționale ale membrilor desemnați. În fruntea acestui organism consultativ se află Andrei Răzvan Lupu, consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului, fost deputat PLUS și ulterior REPER, cu legături academice și profesionale directe cu actuala președintă a Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, care i-a fost referent oficial la susținerea tezei de doctorat. Surse politice indică faptul că, anterior numirii la Palatul Victoria, Lupu ar fi colaborat chiar cu judecătoarea CCR, situație care ridică semne de întrebare privind separația puterilor în stat și controlul de constituționalitate, potrivit Lumea Justiției.
CITEȘTE ȘI: Pogromul de la București: o lecție îngrozitoare în istoria României
Pe lângă Andrei Răzvan Lupu, din partea Guvernului mai fac parte din comitet Bianca Bodnar și Oana Cambera, ambele consiliere de stat și foste membre PLUS/USR/REPER, formațiuni politice asociate cu fostul premier Dacian Cioloș. Bianca Bodnar este soția judecătorului Alin Bodnar, secretar general al Asociației Forumul Judecătorilor din România, ONG care participă, la rândul său, la lucrările comitetului. Această dublă reprezentare – guvernamentală și din partea „societății civile” – a atras critici dure, mai ales în contextul în care Forumul Judecătorilor și alte ONG-uri participante, precum Declic și Funky Citizens, s-au poziționat public împotriva șefei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, și a modificărilor aduse legilor justiției în anul 2022.
Din comitet mai fac parte mai multe organizații și persoane cunoscute pentru activismul #rezist, printre care Asociația Inițiativa pentru Justiție, Asociația pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Expert Forum. Criticii acestui demers susțin că actuala formulă a comitetului ar urmări revenirea la un cadru legislativ care a permis, în trecut, abuzuri în sistemul judiciar și influența excesivă a serviciilor de informații. În paralel, decizia premierului de constituire a comitetului este contestată în instanță, dosarul aflându-se pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care urmează să se pronunțe definitiv asupra legalității acestui organism și a demersurilor sale.
