China devine principala provocare nucleară pentru SUA, după expirarea New START. Analist: „Arsenalul Beijingului este de ultimă generație”
Expirarea ultimului tratat de control al armelor nucleare dintre Statele Unite și Rusia, New START, marchează o schimbare majoră în echilibrul strategic global. Potrivit analistului de politică externă și securitate Iulian Chifu, principala contraparte nucleară a Washingtonului nu mai este Federația Rusă, ci China.
Într-o declarație pentru AGERPRES, Chifu a subliniat că semnalele transmise de SUA indică o reașezare a ierarhiei marilor puteri: „Astăzi nu mai vorbim de superputeri în sensul Războiului Rece, ci de două mari puteri reale – Statele Unite și China”.
Rusia, un arsenal numeros, dar învechit
Deși Rusia continuă să dețină un arsenal nuclear consistent, expertul atrage atenția asupra calității acestuia. Majoritatea ogivelor și vectorilor de lansare sunt de producție sovietică, iar sistemele moderne sunt limitate numeric.
„Rusia a desfășurat numărul maxim permis de tratatul START, dar mare parte din arsenalul său este vechi. Inclusiv în cazul rachetelor hipersonice, nivelul real de modernizare este restrâns”, a explicat Chifu.
În schimb, Statele Unite au derulat constant programe de modernizare nucleară, iar în prezent discută înlocuirea unor capabilități strategice cu sisteme noi, inclusiv purtători moderni de armament nuclear.
Ascensiunea Chinei și refuzul controlului internațional
Cea mai mare îngrijorare vizează însă China, care ar putea depăși pragul de 1.000 de ogive nucleare până în 2030 – sau chiar mai devreme, potrivit unor estimări.
„Armele nucleare ale Chinei sunt de producție recentă, cu capabilități net superioare din punct de vedere tehnologic. Aici este marea diferență față de Rusia”, a precizat analistul.
În plus, Beijingul refuză orice formă de acord de control al armamentelor nucleare care ar presupune verificări internaționale pe propriul teritoriu, ceea ce complică semnificativ eforturile de stabilitate strategică.
Amenințările nucleare ale Rusiei și apelul NATO la reținere
În acest context, NATO a făcut apel la responsabilitate și reținere, în special în fața retoricii nucleare tot mai agresive a Moscovei. Potrivit lui Chifu, Rusia a depășit o linie roșie prin normalizarea amenințărilor cu utilizarea armei nucleare.
El a amintit că doctrina militară rusă din 2014 prevede posibilitatea folosirii armei nucleare chiar și într-un conflict convențional regional, o abatere clară de la logica descurajării clasice din perioada Războiului Rece.
„Dezbaterea internă din Rusia a ajuns până la scenarii de lovituri nucleare tactice, inclusiv în Ucraina. Chiar dacă probabilitatea utilizării este redusă, simpla discutare a acestor opțiuni este extrem de periculoasă”, a avertizat expertul.
Europa și dilema umbrelei nucleare
La nivel european, doar Franța și Marea Britanie dețin arme nucleare. După Brexit, Franța rămâne singura putere nucleară din Uniunea Europeană, iar ideea unei „umbrele nucleare europene” revine periodic în dezbaterea publică.
Totuși, Chifu consideră că un asemenea proiect ar fi extrem de costisitor și dificil de implementat, mai ales în condițiile existenței umbrelei nucleare americane și a constrângerilor impuse de Tratatul de Neproliferare Nucleară.
Un moment de cotitură
Expirarea New START, la 5 februarie 2026, fără un acord succesor clar, reaprinde temerile privind o nouă cursă a înarmărilor nucleare, într-un context global mult mai fragmentat decât cel al Războiului Rece.
