Sondaj BNR 2026: Cele mai mari riscuri pentru sistemul financiar și economia României
Banca Națională a României (BNR) a publicat recent Chestionarul privind riscurile sistemice pentru anul 2026, în care principalele instituții de credit din România au identificat șase riscuri considerate ridicate și cinci riscuri moderate, care pot afecta stabilitatea sistemului financiar și performanța economiei, conform mediafax.
CITEȘTE ȘI: Revolta de la Miercurea-Ciuc și prăbușirea mitului UDMR
Riscuri sistemice ridicate:
-
Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne rămâne principala amenințare. Deficitele gemene – bugetar și cont curent – combinate cu încetinirea creșterii PIB, reprezintă vulnerabilități majore. Instituțiile de credit apreciază probabilitatea ridicată de apariție și impactul peste medie, iar gestionarea acestui risc este dificilă. Deși Guvernul a realizat pași către consolidarea fiscal-bugetară, continuarea eforturilor este esențială pentru stabilitatea finanțelor publice.
-
Riscurile cibernetice și provocările generate de inovația financiară se mențin pe locul doi ca importanță. Atacurile cibernetice sunt tot mai frecvente, iar inovațiile digitale în sectorul financiar amplifică expunerea instituțiilor bancare. Probabilitatea de apariție este în creștere, iar impactul este peste medie, gestionarea fiind dificilă. În paralel, educația financiară a populației devine crucială pentru prevenirea fraudelor cibernetice.
-
Cadrul legislativ și reglementările financiare impredictibile reprezintă al treilea risc ridicat. Modificările fiscale și reglementările suplimentare în domeniul bancar generează incertitudine și dificultăți în planificare, afectând solvabilitatea băncilor. Probabilitatea de apariție și impactul sunt peste medie, iar gestionarea este dificilă.
-
Nerambursarea creditelor de către sectorul neguvernamental continuă să fie un risc ridicat. Bonitatea companiilor poate fi afectată de condițiile pieței, întârzierile încasărilor și creșterea costurilor. În sectorul agricol, seceta și concurența externă (în special din Ucraina) adaugă incertitudine. Probabilitatea de apariție a acestui risc este peste medie, însă instituțiile bancare îl consideră relativ ușor de gestionat.
-
Creșterea costului de finanțare din cauza majorării dobânzilor sau deprecierii cursului valutar este un alt risc ridicat. Impactul este considerat peste medie, probabilitatea de apariție este în creștere, dar capacitatea de gestionare rămâne relativ ușoară.
-
Reducerea încrederii investitorilor în economiile emergente rămâne un risc ridicat, deși probabilitatea a scăzut ușor față de 2025. Impactul asupra sectorului bancar este peste medie, iar capacitatea de gestionare relativ ușoară.
La nivel internațional, incertitudinea privind politicile economice și tensiunile geopolitice, inclusiv în Orientul Mijlociu, continuă să influențeze stabilitatea financiară globală.
Riscuri moderate:
-
Intensificarea legăturii dintre sectorul bancar și cel public, prin expuneri directe și indirecte, a urcat pe locul șapte în clasament, cu probabilitate moderată de apariție.
-
Evoluțiile pieței rezidențiale au fost evaluate ca risc moderat, cu probabilitate sub medie. În T2 2025, prețurile locuințelor au crescut nominal cu 4,7%, dar ajustate la inflație au scăzut cu 1,2%, România fiind printre puținele state europene cu dinamici reale negative.
-
Piața imobiliară comercială se menține la nivel moderat, cu probabilitate și impact sub medie. Investițiile au fost de circa 390 milioane euro în S1 2025, peste semestrul anterior, dar ușor sub nivelul din 2024.
-
Lichiditatea sectorului bancar rămâne ridicată, cu probabilitate redusă de apariție și impact sub medie, menținându-se stabilă față de exercițiile anterioare.
-
Riscul climatic este evaluat ca cel mai redus, având impact scăzut asupra sistemului financiar.
BNR subliniază că cele mai vulnerabile expuneri din sectorul real sunt IMM-urile și persoanele cu venituri reduse, iar majorările fiscale și creșterile costurilor cu energia sporesc presiunea asupra veniturilor disponibile. De asemenea, creditele cu garanție de stat și sectorul agricol sunt considerate mai expuse, în special din cauza volatilității prețurilor și a secetei din 2024.
