Baraj strategic blocat în instanță: proiect finalizat în proporție de 90%, oprit după acțiunea ONG-urilor de mediu

Ionel Craciun19 februarie 2026

timp de citire: 2 minute

Un proiect hidrotehnic considerat strategic pentru siguranța populației din vestul României a fost blocat în instanță, deși lucrările sunt realizate în proporție de aproximativ 90%. Administrația Națională Apele Române avertizează că anularea autorizației de construire a Barajului Mihăileni, de pe râul Crișul Alb, lasă comunitățile locale expuse unor riscuri majore de inundații și secetă.

Decizia aparține Curtea de Apel Cluj, care a admis acțiunea unor activiști de mediu și a anulat autorizația emisă în anul 1987. Potrivit Apele Române, consecințele nu sunt doar administrative, ci afectează direct siguranța populației și eficiența utilizării banilor publici.

Investiție începută în anii ’80, aproape finalizată

Proiectul acumulării Mihăileni a fost aprobat inițial prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 243/1985 și Decretul nr. 92/1987, iar indicatorii tehnico-economici au fost reconfirmați prin Hotărârea de Guvern nr. 637/2018.

Lucrările la corpul barajului sunt finalizate integral, iar în prezent se află în diverse stadii de execuție doar lucrările conexe, precum devierile de drumuri și rețele electrice, autorizate în perioada 2024–2025. Din valoarea totală a investiției, estimată la aproximativ 173 de milioane de lei, au fost deja cheltuiți circa 147 de milioane de lei din fonduri publice.

Riscuri directe pentru comunități

Potrivit specialiștilor de la Apele Române, sectorul superior al râului Crișul Alb are un caracter torențial, ceea ce favorizează viituri rapide chiar și la precipitații moderate. Amplasarea barajului este considerată esențială pentru controlul debitelor atât în perioadele de inundații, cât și în cele de secetă.

Instituția subliniază că acumularea și-a demonstrat deja utilitatea, chiar înainte de finalizarea completă. În urma ploilor abundente din ianuarie 2024 și mai 2025, în lac au fost reținute aproximativ 2,5 milioane, respectiv 3 milioane de metri cubi de apă, contribuind la protejarea a circa 17.000 de locuitori din localitățile Crișcior, Brad și Vața de Jos.

Poziția Apele Române: „Blocarea este contrară interesului public”

Reprezentanții Apele Române consideră că stoparea unui proiect aproape finalizat înseamnă pierderea unor sume considerabile de bani publici și ratarea unor beneficii socio-economice planificate de statul român de peste trei decenii.

Instituția afirmă că a manifestat deschidere pentru actualizarea standardelor de mediu, chiar și în cazul unui proiect demarat în 1987, dar avertizează că legislația nu ar trebui folosită pentru blocarea perpetuă a unor investiții de interes public major.

Reacții din partea autorităților locale

Șeful Consiliul Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, a declarat că județul Hunedoara și România nu își permit să piardă o investiție aproape finalizată, realizată pe baza fondurilor alocate de Guvern de-a lungul anilor.

Replica activiștilor de mediu

De cealaltă parte, reprezentanții Declic, ONG-ul care a inițiat acțiunea în instanță, susțin că decizia Curții de Apel Cluj confirmă faptul că proiectul nu poate continua pe baza unor autorizații administrative vechi de aproape 40 de ani.

Potrivit acestora, judecătorii au stabilit că lucrările nu pot fi continuate fără o autorizație de construire valabilă și actualizată, având în vedere modificările intervenite de-a lungul timpului și perioadele îndelungate de abandon ale proiectului.