Descoperire spectaculoasă în Balcani: cel mai mare lac termal subteran din lume, identificat la 127 m adâncime în Albania

O echipă internațională de cercetători a anunțat descoperirea celui mai mare lac termal subteran cunoscut până în prezent, ascuns la 127 de metri sub pământ, în sudul Albania, în apropierea graniței cu Grecia. Lacul, denumit „Lacul Neuron”, se află în Peștera Atmos și impresionează atât prin dimensiuni, cât și prin caracteristicile sale geologice.

Dimensiuni impresionante și apă bogată în minerale

Potrivit datelor preliminare, lacul subteran are aproximativ 138 de metri lungime și 42 de metri lățime, adăpostind circa 8.335 de metri cubi de apă termală, cu o temperatură constantă de aproximativ 26°C. Aerul din sistemul de peșteri variază între 15 și 29°C.

Pentru a măsura cu precizie dimensiunile lacului, cercetătorii au utilizat tehnologii moderne de scanare LiDAR și cartografiere sonar, care au permis realizarea unei hărți detaliate a cavităților subterane.

Formare rară prin acid sulfuric

Lacul s-a format printr-un proces geologic rar, cunoscut sub numele de speleogeneză cu acid sulfuric. În acest mecanism, apele bogate în hidrogen sulfurat reacționează cu oxigenul, dizolvând treptat calcarul și generând camere subterane vaste și sisteme termale complexe.

Izvoarele din apropiere eliberează aproximativ 200 de litri de apă pe secundă, iar testele cu trasori au arătat că apa circulă prin sistemul carstic cu viteze de până la 30 km pe zi — mult mai rapid decât se estima anterior. Acest lucru indică faptul că rețeaua subterană funcționează ca un sistem interconectat de „conducte” naturale.

Ecosisteme fragile și riscuri de poluare

Specialiștii avertizează că astfel de sisteme subterane sunt extrem de sensibile la intervențiile de la suprafață. Poluarea ar putea pătrunde rapid prin structurile carstice și afecta ecosistemele locale.

Peșterile bogate în sulf pot susține forme de viață care nu depind de lumină solară, ci de energie chimică. Aceste habitate pot adăposti insecte și alte specii adaptate la condiții extreme.

Rezultatele cercetării au fost publicate în revista științifică International Journal of Speleology. Oamenii de știință colaborează în prezent cu autoritățile locale pentru protejarea sistemului de peșteri, existând îngrijorări că viitoare proiecte de infrastructură, precum barajele, ar putea afecta echilibrul fragil al zonei.

Surse:

• Mediafax – https://www.mediafax.ro