Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care consolidează calendarul de închidere a capacităților de producție pe lignit și huilă, măsură asumată în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Decizia vine în contextul presiunilor pentru respectarea jaloanelor stabilite cu Comisia Europeană, însă ridică semne de întrebare în privința impactului asupra securității energetice a României.

Actul normativ prevede retragerea a 1.045 MW până la finalul anului 2025 și a încă 710 MW până în august 2026. În același timp, sunt eliminate mecanismele anterioare care permiteau reducerea treptată a capacităților, în locul închiderii definitive. Executivul argumentează că menținerea acestor termene este esențială pentru deblocarea fondurilor europene și evitarea unor penalități estimate la până la 1,8 miliarde de euro.

CITEȘTE ȘI: Singur printre eternități: Marin Sorescu, geniul care a zâmbit în fața absurdului

Potrivit unor documente oficiale analizate în spațiul public, autoritățile erau conștiente de întârzierile majore în dezvoltarea capacităților alternative. Proiectele pe gaz menite să înlocuiască producția pe cărbune, cu o capacitate totală de peste 1.300 MW, sunt estimate să devină operaționale abia după 2029, din cauza blocajelor administrative, financiare și legislative.

În paralel, investițiile în energie regenerabilă au avansat lent. Datele indică un progres redus în creșterea capacităților instalate, iar aportul acestora rămâne variabil, în funcție de condițiile meteo. Specialiștii atrag atenția că, în lipsa unor surse stabile de energie în bandă, sistemul energetic poate deveni vulnerabil în perioadele de consum ridicat sau producție scăzută din surse regenerabile.

Analize tehnice citate în dezbaterea publică arată că, în anumite situații recente, centralele pe cărbune au avut un rol esențial în echilibrarea sistemului energetic național, inclusiv în perioade de vârf de consum sau condiții meteorologice extreme. De asemenea, importurile de energie au crescut în momentele în care producția internă nu a fost suficientă.

Contextul regional complică și mai mult situația. România joacă un rol tot mai important în sprijinirea Republicii Moldova și, indirect, a Ucrainei, în condițiile afectării infrastructurii energetice din regiune. Această dinamică crește presiunea asupra resurselor interne și asupra capacității de export.

În plus, evaluări din zona securității naționale indică faptul că anumite capacități energetice, inclusiv cele pe cărbune, sunt considerate infrastructură critică, cu rol în funcționarea sistemului de apărare și în gestionarea situațiilor de criză. Reducerea acestora fără alternative funcționale ridică semne de întrebare privind reziliența sistemului.

Guvernul susține însă că tranziția energetică este inevitabilă și necesară pentru alinierea la obiectivele climatice europene. Oficialii afirmă că investițiile în noi capacități și modernizarea sistemului energetic vor compensa, în timp, retragerea centralelor pe cărbune.

Pe termen scurt, decizia permite respectarea angajamentelor din PNRR și accesarea fondurilor europene. Pe termen mediu și lung, impactul asupra prețurilor, dependenței de importuri și stabilității sistemului energetic rămâne un subiect de dezbatere intensă.

Surse: stiripesurse

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114