TITI SULTAN: Efectele adoptării moțiunii de cenzură
Guvernul condus de prim-ministrul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură cu 281 voturi ,, pentru „, 4 contra și trei anulate. Prin urmare, Guvernul demisionar va continua să gestioneze treburile publice până la numirea noului Guvern. Prin urmare, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, cel demisionar ( in speță Guvernul Bolojan ) răspunde de îndeplinirea actelor necesare pentru administrarea treburilor publice. Astfel, se conciliază principiul potrivit căruia Guvernul se poate forma și poate funcționa numai în condițiile mandatului de încredere acordat de Parlament cu necesitatea asigurării continuității acțiunii guvernamentale, prevenindu-se dificultățile pe care le-ar putea determina întreruperea acestei activități. Trebuie precizat însă că între atribuțiile Guvernului demisionar și cele ale Guvernului învestit prin votul Parlamentului există o semnificativă nuanțare.
CITEȘTE ȘI: Angajarea răspunderii Guvernului
Dacă Guvernul legal învestit ,, are puteri depline „, în sensul că asigură realizarea puterii statale în întregime, Guvernul demisionar poate îndeplini doar ,, actele necesare pentru administrarea treburilor publice „. Legat de înțelesul conceptului de ,, administrarea a treburilor publice „, care ar declanșat numeroase controverse în practica de stat, semnificația acestuia este în prezent clarificată legislativ în art.37 alin.4 din Codul Administrativ care prevede expres : ,,în cazul încetării mandatului sau, în condițiile prevazute de Constituție, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege „. Prin urmare, un Cabinet demisionar nu poate adopta decât Hotărâri de Guvern. Actele sale de administrare a treburilor publice sunt Hotărâri curente în activitatea executivă, cu caracter normativ sau individual ca, de pildă, acte de asigurare a aplicării normative unitare a legilor, numiri și revocări în funcții administrative etc.
CITEȘTE ȘI: Angajarea răspunderii Guvernului – partea a II-a
Potrivit dispozițiilor art.4 alin.1 din Legea nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 15 zile de la data încetării mandatului Guvernului sau al unuia dintre membrii săi, aceștia vor prezenta situația privind gestionarea activității ministeriale de care au răspuns, precum și a problemelor aflate în curs de derulare, pe baza unui protocol de predare-primire.
CITEȘTE ȘI: Angajarea răspunderii Guvernului – partea a III-a
În această perioadă, potrivit prevederilor constituționale, Președintele Nicușor Dan va avea consultări formale și informale cu reprezentanții partidelor parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcția de prim-ministru. Demn de remarcat este faptul că potrivit jurisprudenței Curții Constituționale , Președintele României nu va putea exercita acestă nominalizare în mod discreționar, ci el trebuie să nu nesocotească voința majorității parlamentare și să desemneze pe acel candidat la funcția de prim-ministru care îi asigură certitudinea că poate obține votul de învestit al majorității parlamentarilor, respectiv jumătate plus unu din numărul total al acestora. În caz contrar, proceduta nu este îndeplinită, iar Președintele României va trebui să facă o altă nominalizare.
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
