ÎCCJ contestă la CCR modificările Codului de procedură penală
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la modificările aduse Codului de procedură penală, adoptate recent de Parlament. Instanța supremă susține că o serie de prevederi ar putea afecta garanțiile procesuale fundamentale și ar genera dificultăți în aplicarea unitară a legii.
Înalta Curte reclamă posibile probleme de constituționalitate
Decizia de sesizare a fost adoptată în cadrul Secțiilor Unite ale ÎCCJ, convocate de președinta instanței supreme, Lia Savonea.
Potrivit comunicatului oficial, judecătorii apreciază că anumite modificări legislative pot intra în conflict cu principii constituționale esențiale, inclusiv cele privind claritatea și previzibilitatea legii, egalitatea în fața legii, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil.
ÎCCJ avertizează că noile dispoziții ar putea conduce la interpretări diferite în practică și la apariția unor blocaje procedurale în cauzele penale.
Reunirea și disjungerea cauzelor, printre prevederile contestate
Unul dintre aspectele criticate privește reglementarea procedurilor de reunire și disjungere a dosarelor în faza camerei preliminare.
Instanța supremă consideră că noile prevederi nu sunt suficient corelate cu normele existente, existând riscul apariției unor soluții contradictorii și al extinderii rolului judecătorului de cameră preliminară dincolo de limitele stabilite de legislația actuală.
Potrivit argumentelor formulate de ÎCCJ, această situație ar putea conduce indirect la analizarea unor aspecte care țin de fondul cauzei înainte de începerea efectivă a judecății.
Eliminarea citării la termenele ulterioare ridică semne de întrebare
Judecătorii contestă și prevederea care stabilește că, după primul termen de judecată, părțile nu vor mai fi citate individual și vor avea obligația de a urmări evoluția dosarului prin mijloacele puse la dispoziție de instanțe.
ÎCCJ apreciază că formularea este insuficient de clară și poate afecta exercitarea efectivă a dreptului la apărare, în special pentru persoanele aflate în situații vulnerabile, precum deținuții, persoanele vârstnice sau cei care nu au acces facil la internet și la servicii digitale.
Legalitatea probelor, un alt punct sensibil
Instanța supremă critică și prevederile referitoare la caracterul definitiv al concluziilor formulate în camera preliminară cu privire la legalitatea probelor administrate în dosar.
În opinia ÎCCJ, această soluție legislativă ar putea limita posibilitatea instanțelor de fond de a verifica ulterior legalitatea unor probe și ar intra în contradicție cu jurisprudența anterioară a Curtea Constituțională a României.
Judecătorii atrag atenția că verificarea legalității probelor reprezintă o garanție esențială a procesului penal și nu ar trebui restrânsă prin norme care împiedică reevaluarea unor eventuale nereguli.
Reforma urmărea accelerarea proceselor penale
Modificările contestate au fost adoptate de Parlament în luna mai și au fost prezentate de inițiatori ca parte a unui pachet de reforme destinat eficientizării procedurilor judiciare.
Printre obiectivele anunțate s-au numărat reducerea duratei proceselor, modernizarea procedurilor de comunicare și citare, precum și consolidarea protecției victimelor în cauzele privind traficul de persoane, traficul de minori și infracțiunile sexuale împotriva minorilor.
Până la pronunțarea Curții Constituționale, promulgarea și intrarea în vigoare a modificărilor legislative sunt suspendate.
Surse: Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
