Conștiința ar putea exista în forme complet diferite de viața de pe Pământ

Ideea că formele de viață inteligente trebuie să semene cu cele de pe Pământ este tot mai des pusă sub semnul întrebării în mediul academic. Doi cercetători propun o ipoteză îndrăzneață potrivit căreia universul ar putea găzdui forme de conștiință bazate pe structuri materiale complet diferite de cele cunoscute, deschizând noi perspective asupra modului în care definim viața și inteligența.

Filosoful Eric Schwitzgebel, de la Universitatea din California, și cercetătorul Jeremy Pober, de la Universitatea din Antwerp, au analizat această posibilitate într-un document de lucru în care pornesc de la dimensiunea uriașă a universului și de la probabilitatea ca viața să fi apărut în condiții extrem de diverse.

Potrivit autorilor, existența a miliarde de galaxii și a unui număr impresionant de planete face plauzibilă apariția unor organisme care nu au nicio asemănare cu viața bazată pe carbon întâlnită pe Terra. Ei susțin că limitarea conceptului de conștiință la organismele biologice cunoscute ar putea reprezenta o perspectivă prea restrânsă.

Conștiința ar putea depinde de funcție, nu de material

La baza ipotezei se află conceptul filosofic al „flexibilității substratului”, potrivit căruia aceeași funcție poate fi realizată de materiale diferite. Aplicată conștiinței, această idee sugerează că un creier biologic nu ar fi singura structură capabilă să genereze experiență conștientă.

În această viziune, forme de conștiință ar putea exista în organisme alcătuite din alte tipuri de materie sau chiar în structuri pe care oamenii nu le-ar identifica în prezent drept forme de viață.

Autorii critică și perspectiva numită „terocentrism”, care presupune că viața de pe Pământ reprezintă modelul universal pentru apariția inteligenței. Ei consideră că diversitatea posibilă a universului face improbabilă existența unui singur tip de organizare capabil să producă conștiință.

Ce rol ar putea avea inteligența artificială

Ipoteza ridică inevitabil întrebări și despre dezvoltarea inteligenței artificiale. Dacă suportul material nu este esențial pentru apariția conștiinței, atunci, teoretic, și sistemele artificiale ar putea deveni cândva conștiente.

Cei doi cercetători au însă opinii diferite asupra acestui subiect. Jeremy Pober consideră că, în lipsa unor dovezi solide, nu există motive pentru a afirma că tehnologiile actuale pot dezvolta conștiință autentică. În schimb, Eric Schwitzgebel susține că această posibilitate nu ar trebui exclusă din start și că este nevoie de cercetări suplimentare.

Un univers în care oamenii nu reprezintă modelul unic

Ipoteza este inspirată și de principiul mediocrității copernicane, potrivit căruia Pământul și omenirea nu ocupă o poziție privilegiată în univers.

Extins asupra conștiinței, acest principiu sugerează că, dacă viața a apărut în numeroase locuri din cosmos, este posibil ca și inteligența să fi evoluat în forme extrem de diferite de cele cunoscute pe planeta noastră.

Autorii subliniază că, în prezent, teoria rămâne una speculativă și nu există dovezi directe privind existența unor astfel de forme de conștiință. Cu toate acestea, ei consideră că explorarea unor asemenea scenarii poate contribui la dezvoltarea cercetărilor din domeniul filosofiei minții, astrobiologiei și inteligenței artificiale.

Surse:

• Futurism – https://futurism.com/