Majoratele cu „plic” au devenit noua modă? O mamă se revoltă după ce fiul i-a cerut 500 de lei pentru petrecerea unui coleg

O mamă a povestit pe rețelele sociale că fiul său i-a cerut 500 de lei pentru a participa la majoratul unui coleg, susținând că aceasta ar fi devenit o practică obișnuită printre adolescenți. Situația a generat o discuție despre presiunea socială, costurile petrecerilor și transformarea cadoului pentru aniversarea de 18 ani într-o obligație financiară.

Pentru mulți adolescenți, împlinirea vârstei de 18 ani este un moment important, marcat prin petreceri alături de familie și prieteni. În unele grupuri, însă, aniversarea pare să fi căpătat o nouă regulă nescrisă: invitații sunt așteptați să vină cu bani în plic.

O mamă susține că fiul ei i-a spus că ar trebui să aibă 500 de lei pentru a merge la majoratul unui coleg. Povestea, relatată pe Facebook și preluată de LaTablă, a stârnit reacții și discuții despre cât de mult au ajuns să coste astfel de evenimente.

De la cadou la bani în plic

Potrivit mamei, problema nu este petrecerea în sine, ci sentimentul că adolescentul ar fi obligat să ofere o anumită sumă pentru a nu ieși din tiparele grupului.

Femeia spune că fiul său i-ar fi explicat că „așa se face acum” și că, dacă ar merge fără bani, s-ar putea simți exclus sau chiar ridiculizat de colegi.

Mama consideră însă că un cadou pentru o aniversare ar trebui să fie oferit voluntar și în funcție de posibilitățile fiecăruia, fără ca invitații să simtă că trebuie să acopere costurile evenimentului.

„Am ajuns să tratăm majoratul ca pe o nuntă?”

Femeia a comparat situația actuală cu perioada în care ea însăși era adolescentă. Atunci, spune aceasta, petrecerile aveau mai degrabă rolul de a-i aduce împreună pe prieteni, iar cadourile erau alese în funcție de bugetul fiecăruia.

În opinia sa, lucrurile s-au schimbat atunci când petrecerile de majorat au început să fie organizate în localuri, cu meniuri sofisticate, formații, DJ, artificii și alte servicii care pot ridica semnificativ nota de plată.

„Chiar am ajuns să tratăm majoratul unui copil ca pe o nuntă?”, este întrebarea pe care mama spune că și-a pus-o după ce a aflat cât ar trebui să ofere fiul său.

500 sau chiar 1.000 de lei pentru o singură petrecere

Potrivit relatării, o prietenă a femeii ar fi oferit 1.000 de lei la un majorat, după ce petrecerea fusese organizată într-un local mai scump și inclusese artificii și formație.

Pentru familie, asemenea sume pot deveni însă greu de susținut atunci când adolescenții sunt invitați frecvent la aniversările colegilor.

Mama atrage atenția că, într-o clasă cu 27 de elevi, participarea la majoratele tuturor colegilor ar putea însemna o cheltuială considerabilă pentru părinți.

„Nu sunt zgârcită, dar efectiv nu am de unde să dau 500-1.000 de lei pe un majorat”, este ideea exprimată de femeie în postarea sa.

Presiunea grupului, mai importantă decât cadoul?

Dincolo de suma propriu-zisă, povestea ridică o problemă mai largă: presiunea socială asupra adolescenților.

Dacă într-un grup se creează impresia că participarea la o petrecere presupune automat oferirea unei anumite sume, un adolescent care nu își permite banii respectivi poate ajunge să se simtă marginalizat.

În același timp, costurile organizării unei petreceri de majorat nu ar trebui transferate automat către invitați. Un cadou rămâne, în esență, un gest voluntar, iar valoarea lui nu ar trebui să stabilească apropierea dintre prieteni.

Mama amintește și un exemplu pe care îl consideră mai apropiat de ideea de aniversare: într-o altă clasă, elevii strângeau o sumă mică și cumpărau împreună un singur cadou pentru colegul sărbătorit.

O discuție despre bani, statut și așteptări

Fenomenul descris de femeie nu înseamnă neapărat că toate majoratele funcționează după același model. Practicile diferă de la un grup de prieteni la altul, iar suma oferită poate depinde de relația dintre invitați, posibilitățile familiei și tipul evenimentului.

Totuși, povestea readuce în atenție o întrebare importantă: când un gest de prietenie devine o obligație financiară?

Pentru unii părinți, 500 de lei pentru o petrecere a unui coleg poate reprezenta o cheltuială prea mare. Pentru adolescenți, în schimb, refuzul de a respecta „regula” grupului poate fi perceput ca un risc de excludere.

În final, controversa nu este doar despre bani. Este despre felul în care petrecerile adolescenților au ajuns să reflecte, uneori, aceleași mecanisme de statut, comparație și presiune socială întâlnite la evenimentele adulților.

Sursa foto: facebook

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114