Noua grilă de salarizare stârnește nemulțumirea profesorilor: sindicatele acuză că Educația este din nou lăsată la coada sistemului public

Federațiile din învățământ resping proiectul noii Legi a salarizării și susțin că actuala variantă nu repară inechitățile existente. Sindicaliștii cer coeficienți mai mari pentru cadrele didactice și avertizează că noile reguli ar putea reduce atractivitatea profesiei și accentua deficitul de personal calificat.

Noua Lege a salarizării pregătită de Guvern readuce în prim-plan conflictul dintre Executiv și sindicatele din Educație. Reprezentanții angajaților din învățământ susțin că forma prezentată în luna august nu răspunde principalelor revendicări formulate după greva generală din 2023 și că poziționarea profesorilor în viitoarea grilă rămâne prea jos.

Cele trei federații reprezentative — Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” — afirmă că proiectul discutat la Cotroceni și ulterior la Ministerul Muncii aduce unele modificări, însă nu rezolvă problema fundamentală: nivelul coeficienților de salarizare.

Potrivit sindicatelor, varianta prezentată prevede pentru învățământul preuniversitar coeficienți între 2,12 pentru profesorul debutant cu studii superioare și 2,55 pentru profesorul cu grad didactic I și peste 25 de ani vechime, cu aplicarea noii grile începând din septembrie 2028.

În cazul învățământului superior, coeficienții ar urma să pornească de la 2,12 pentru asistentul universitar cu vechime de până la trei ani și să ajungă la 4,05 pentru profesorul universitar cu peste 25 de ani vechime.

Sindicatele cer o poziționare mai bună pentru profesori

Organizațiile sindicale consideră că diferențele dintre coeficienții propuși și cei solicitați de angajații din Educație sunt prea mari.

Pentru învățământul preuniversitar, sindicatele solicită o grilă cu coeficienți cuprinși între 2,10 și 2,90, argumentând că aceasta ar reflecta mai bine experiența, responsabilitatea și evoluția profesională.

Pentru universități, solicitarea este pentru coeficienți între 2,25 și 4,05, inclusiv cu luarea în calcul a indemnizației aferente titlului științific de doctor.

Federațiile susțin că unele dintre modificările introduse în ultima variantă, precum sporul pentru dirigenție sau schimbarea formulei de calcul pentru plata cu ora, reprezintă ajustări utile, dar nu rezolvă problema principală a grilei.

Sindicaliștii invocă promisiunile făcute după greva din 2023

Conflictul are la bază și promisiunile făcute în urma grevei generale din Educație din 2023. Atunci, majorările salariale au reprezentat una dintre principalele revendicări ale profesorilor.

Sindicatele afirmă că, după protestele de amploare, Guvernul și-a asumat reașezarea salarizării astfel încât cariera didactică să devină mai atractivă.

În opinia organizațiilor sindicale, proiectul actual nu respectă însă principiile discutate ulterior și riscă să perpetueze discrepanțele din sistem.

Federațiile susțin că noua lege ar trebui să țină cont de experiența acumulată, responsabilitatea profesională și nivelul de pregătire al cadrelor didactice, nu doar de constrângerile bugetare.

Sporurile și plata cu ora, în centrul nemulțumirilor

Profesorii reclamă și efectele modificărilor aplicate în ultimii ani asupra veniturilor.

Potrivit sindicatelor, eliminarea sau modificarea unor sporuri și schimbarea bazei de calcul au produs diferențe importante între categorii de angajați.

Unele cadre didactice ar fi ajuns să piardă între 1.500 și 2.000 de lei din venituri, susțin reprezentanții sindicali, în funcție de situația profesională și de drepturile salariale de care beneficiau anterior.

Sindicatele avertizează că menținerea acestor diferențe ar putea determina mai mulți profesori să părăsească sistemul, într-un moment în care Educația se confruntă deja cu probleme legate de atragerea și păstrarea personalului calificat.

Profesorii avertizează asupra deficitului de cadre calificate

Reprezentanții angajaților din Educație susțin că efectele măsurilor salariale nu se limitează la veniturile profesorilor, ci se pot reflecta direct asupra calității actului educațional.

Sindicatele afirmă că numărul cadrelor didactice necalificate a ajuns la aproximativ 6.300, evoluție pe care o leagă de dificultățile tot mai mari ale sistemului de a atrage specialiști.

În această perspectivă, o grilă salarială considerată neatractivă ar putea accentua deficitul de personal și ar putea face mai dificilă recrutarea tinerilor în profesia didactică.

Educația, între statut strategic și constrângeri bugetare

Unul dintre argumentele principale ale sindicatelor este că Educația a fost prezentată în repetate rânduri drept un domeniu strategic pentru România.

Federațiile consideră că această importanță ar trebui să se reflecte și în poziționarea profesorilor în grila salarială a sectorului public.

În același timp, Guvernul trebuie să construiască noua lege într-un context de presiune asupra bugetului și de măsuri de reducere a cheltuielilor publice. Pentru sindicate însă, constrângerile financiare nu justifică menținerea profesorilor într-o zonă inferioară a ierarhiei salariale.

Potrivit organizațiilor sindicale, proiectul ar trebui modificat înainte de a ajunge la vot, astfel încât salarizarea personalului didactic să reflecte responsabilitatea profesiei și parcursul profesional.

Federațiile din Educație transmit că, în lipsa unor schimbări substanțiale, noua lege nu va elimina problemele existente, ci le-ar putea transfera în următorii ani.

Surse: Jurnalul

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114