România produce masiv energie solară la prânz, dar seara apare vulnerabilitatea sistemului
România a avut sâmbătă, 15 august, un episod relevant pentru transformarea sistemului energetic: producția fotovoltaică a ajuns, în orele de prânz, să reprezinte peste 80% din consumul instantaneu măsurat în rețea. Vremea însorită și cererea redusă specifică zilelor de weekend au creat un excedent de producție, iar România a ajuns să exporte aproape 2.000 MW.
Datele evidențiază însă și reversul medaliei: odată cu apusul, producția solară scade rapid, în timp ce cererea de electricitate crește. Fără suficiente capacități de stocare și fără producția nucleară disponibilă integral, diferența dintre situația de la prânz și cea din orele de seară poate fi considerabilă.
Fotovoltaicele au acoperit peste 80% din consum
Potrivit datelor Transelectrica citate de presa economică, în jurul prânzului producția parcurilor fotovoltaice dispecerizabile s-a apropiat de 2.450 MW, în timp ce consumul din rețea era sub 3.000 MW.
La un moment dat, fotovoltaicele comerciale au ajuns astfel să asigure echivalentul a peste 80% din consumul instantaneu. Producția eoliană a suplimentat aportul regenerabil cu alte câteva sute de megawați.
În același timp, energia produsă de prosumatori a amplificat producția solară totală din sistem. Această energie nu poate fi însă adăugată mecanic la consumul măsurat de Transelectrica, deoarece o parte este utilizată direct de gospodării și companii, fără să treacă prin rețeaua națională.
Transelectrica publică în timp real indicatorii privind consumul, producția și schimburile de energie din Sistemul Energetic Național.
Aproape 2.000 MW exportați în momentul de vârf
Surplusul de producție s-a reflectat imediat în schimburile transfrontaliere. În intervalul analizat, România a exportat o cantitate importantă de electricitate, soldul depășind la un moment dat 1.800 MW și apropiindu-se de 2.000 MW.
Situația este cu atât mai interesantă cu cât sistemul funcționează în această perioadă fără aportul normal al centralei nucleare de la Cernavodă.
Cernavodă, absentă într-un moment sensibil
Cele două reactoare de la Cernavodă reprezintă, în condiții normale, una dintre principalele surse stabile de producție ale României. Retragerile din exploatare reduc rezerva disponibilă a sistemului și fac ca variațiile producției regenerabile să fie mai dificil de gestionat.
Documentele publice ale Transelectrica privind funcționarea SEN în vara lui 2026 arată cât de diferite pot fi balanțele energetice în funcție de momentul zilei. În scenariile analizate de operator, producția fotovoltaică poate ajunge la 2.000 MW în condiții de producție maximă, în timp ce la vârful de seară, în lipsa vântului, sistemul poate ajunge la un deficit de ordinul gigawaților.
Marea problemă începe după apus
Energia solară are un avantaj evident: poate acoperi o parte importantă a cererii în orele cu soare. Problema este că producția fotovoltaică scade aproape complet după lăsarea serii, exact în intervalul în care consumul gospodăriilor crește.
În plus, prosumatorii care consumă în timpul zilei energia produsă de propriile panouri încep să depindă din nou de rețea după apus.
Prin urmare, aceeași zi poate arăta două sisteme energetice aproape opuse: la prânz, România dispune de energie în exces și exportă, iar câteva ore mai târziu poate avea nevoie de energie din exterior pentru acoperirea cererii.
Transelectrica ia în calcul și scenarii cu importuri masive
Documentele de planificare ale Transelectrica pentru vara lui 2026 confirmă că diferența dintre producția de la prânz și necesarul de la vârful de seară este o problemă structurală, nu doar una punctuală.
Într-un scenariu analizat pentru vârful de seară, cu producție regenerabilă redusă, operatorul estimează un sold de import de până la 2.000 MW. Într-un alt scenariu, caracterizat prin producții ridicate de energie eoliană și fotovoltaică la prânz, este analizat un sold de export de aproximativ 1.500 MW.
Aceste diferențe arată cât de importantă a devenit flexibilitatea sistemului: nu este suficient ca România să aibă capacități mari de producție regenerabilă, ci trebuie să poată muta energia produsă atunci când există soare sau vânt către intervalele în care cererea este mai mare.
Bateriile pot schimba echilibrul
Una dintre soluțiile discutate pentru reducerea acestei vulnerabilități este dezvoltarea rapidă a capacităților de stocare.
Bateriile pot prelua energia produsă în exces la prânz și o pot furniza în orele de seară, reducând presiunea asupra centralelor convenționale și asupra importurilor.
În același timp, dezvoltarea unor mecanisme de flexibilitate pentru prosumatori ar putea permite utilizarea mai eficientă a bateriilor instalate la nivelul gospodăriilor și companiilor.
România are deja o bază importantă de prosumatori, însă capacitatea de stocare asociată acestora rămâne insuficientă raportat la amploarea producției fotovoltaice.
Tranziția energetică schimbă problema României
Episodul de sâmbătă arată că România a intrat într-o etapă în care problema sistemului energetic nu mai este doar construirea de noi capacități de producție.
Provocarea devine sincronizarea producției cu cererea.
Soarele poate transforma România într-un exportator important de electricitate în mijlocul zilei, dar aceeași țară poate avea nevoie de importuri după câteva ore dacă producția solară dispare, consumul crește, iar sursele stabile sau capacitățile de stocare nu sunt suficiente.
Pentru sistemul energetic, următorii ani vor depinde astfel nu doar de câți megawați de fotovoltaice și eoliene sunt instalați, ci și de câte baterii, centrale flexibile, interconexiuni și mecanisme de echilibrare vor fi disponibile.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
