România rămâne la coada UE la finanțarea educației. Profesorii resimt și presiunea scăderii veniturilor reale
România continuă să aibă una dintre cele mai dificile poziții din Uniunea Europeană în privința finanțării sistemului de educație. Datele europene arată că ponderea cheltuielilor publice pentru educație în PIB rămâne mult sub media UE, în timp ce profesorii se confruntă cu probleme legate de venituri, condiții de muncă și atractivitatea profesiei.
Potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat, cheltuielile publice pentru educație au reprezentat în 2023 aproximativ 4,7% din PIB la nivelul Uniunii Europene. România s-a aflat la aproximativ 3%, una dintre cele mai mici ponderi din Uniune.
Diferența este semnificativă atunci când comparația este făcută cu statele care alocă o proporție mult mai mare din produsul intern brut pentru educație. În acest context, problema României nu este doar valoarea absolută a sumelor cheltuite, ci și prioritatea pe care educația o primește în raport cu celelalte domenii finanțate de la buget.
Investiții insuficiente în școli
Un sistem educațional performant presupune mai mult decât plata salariilor. Sunt necesare clădiri moderne, laboratoare, echipamente, infrastructură digitală și condiții adecvate pentru elevi și profesori.
Datele europene privind cheltuielile pentru educație indică diferențe importante între state în ceea ce privește ponderea banilor direcționați către investiții. România se numără printre țările în care cheltuielile de capital reprezintă o parte redusă din totalul resurselor destinate instituțiilor de învățământ.
Această situație poate deveni problematică pe termen lung: fără investiții constante, diferențele dintre școli și regiuni se pot accentua, iar modernizarea sistemului rămâne dependentă de proiecte punctuale și de surse extraordinare de finanțare.
Presiune tot mai mare asupra profesorilor
Problemele sistemului nu se limitează la buget.
Un raport recent al Comisiei Europene privind profesia didactică evidențiază dificultăți precum volumul administrativ de muncă, problemele de disciplină în clase și schimbările demografice din rândul personalului didactic. Aproximativ 40% dintre profesorii din UE au cel puțin 50 de ani, în timp ce doar 8% au sub 30 de ani.
Comisia Europeană atrage atenția și asupra deficitului de profesori și asupra necesității de a face această profesie mai atractivă. Condițiile de muncă, perspectivele de carieră și nivelul remunerației sunt considerate elemente importante pentru păstrarea cadrelor didactice în sistem.
Salariul nu este singura problemă
Discuția despre veniturile profesorilor trebuie privită în raport cu inflația și cu evoluția costului vieții. O creștere nominală a salariului nu înseamnă automat și o creștere a puterii de cumpărare.
De aceea, comparațiile europene privind salariile reale, ajustate pentru evoluția prețurilor, sunt importante. Evoluțiile salariale trebuie analizate împreună cu inflația, volumul de muncă și condițiile în care profesorii își desfășoară activitatea.
Comisia Europeană subliniază că un mediu profesional favorabil este asociat cu satisfacția la locul de muncă, starea de bine și păstrarea profesorilor în sistem. În schimb, presiunea administrativă și problemele din clasă pot afecta aceste dimensiuni.
România are nevoie de mai mult decât bani
Finanțarea este esențială, dar simpla creștere a bugetului nu rezolvă automat problemele educației.
Resursele suplimentare trebuie să ajungă în infrastructură, formarea profesorilor, reducerea abandonului școlar, digitalizare și atragerea tinerilor către cariera didactică.
La nivel european, Comisia pregătește pentru 2026 o Agendă europeană pentru profesori și formatori, orientată spre îmbunătățirea condițiilor de muncă, dezvoltarea carierei și combaterea deficitului de personal.
În același timp, datele Eurostat arată că România are și alte vulnerabilități în educație. De exemplu, în 2023, participarea copiilor cu vârste între 3 ani și vârsta de începere a școlii obligatorii la educația timpurie a fost de 75,7% în România, una dintre cele mai scăzute valori din UE, unde media a fost de 94,6%.
Educația, testul unei politici publice
Problema finanțării educației nu poate fi redusă la o comparație între România și alte state europene. Miza reală este legătura dintre investiția publică și rezultatele obținute de societate.
Un sistem educațional subfinanțat poate genera efecte care apar după ani: deficit de competențe, dificultăți de integrare pe piața muncii, abandon școlar și lipsă de personal calificat.
De altfel, Comisia Europeană consideră educația și competențele elemente centrale pentru competitivitatea și reziliența economică a Europei.
România nu are nevoie doar de mai mulți bani pentru educație, ci de o strategie prin care fiecare leu investit să producă rezultate măsurabile. Iar într-o perioadă în care Europa încearcă să reducă deficitul de competențe și să facă profesia didactică mai atractivă, diferența dintre discursul politic și investiția efectivă în școală devine tot mai greu de ignorat.
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
