Csoma Botond îl atacă pe Cătălin Drulă după mesajul în maghiară: „Mă mir că nu a făcut-o și în 2021, când USR și AUR au mers împreună”

Conflictul politic izbucnit în jurul conducerii Camerei Deputaților continuă cu replici dure între USR și UDMR. Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, i-a răspuns lui Cătălin Drulă după ce deputatul USR a criticat votul prin care doi reprezentanți ai PNL și USR au fost înlocuiți în Biroul permanent cu parlamentari AUR și S.O.S. România.

Într-o reacție publicată pe rețelele sociale, Csoma Botond a acuzat USR de „ipocrizie” și de folosirea unui „standard dublu”, făcând referire la colaborarea parlamentară dintre USR PLUS și AUR din 2021.

Csoma Botond ironizează mesajul lui Drulă în limba maghiară

Liderul grupului UDMR a remarcat în mod ironic faptul că mesajul lui Cătălin Drulă a fost adresat și în limba maghiară, fiind destinat alegătorilor Uniunii.

Csoma Botond a susținut că USR critică acum apropierea UDMR de noua configurație din Camera Deputaților, deși formațiunea condusă la acea vreme de USR PLUS a colaborat parlamentar cu AUR pentru inițierea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Florin Cîțu.

„Mă mir” că Drulă nu a comunicat în limba maghiară și atunci, a transmis, în esență, liderul deputaților UDMR, acuzând formațiunea condusă de Drulă că aplică două măsuri diferite unor situații pe care le consideră comparabile.

Episodul din 2021, readus în prim-plan

Referirea lui Csoma Botond vizează criza politică din septembrie 2021, când USR PLUS și AUR au susținut împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Florin Cîțu.

Potrivit AGERPRES, documentul intitulat „Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!” a fost semnat de 122 de parlamentari. La acel moment, reprezentanții USR PLUS și AUR au confirmat public existența unui număr suficient de semnături pentru depunerea moțiunii.

Ulterior, Curtea Constituțională a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în legătură cu procedura de depunere a moțiunii, însă a stabilit că aceasta putea fi dezbătută și supusă votului cu respectarea cerințelor constituționale.

Pentru Csoma Botond, episodul demonstrează că partidele pot ajunge să colaboreze punctual în Parlament, chiar dacă între ele există diferențe politice majore.

De unde a pornit actualul conflict

Disputa actuală a început după modificarea componenței Biroului permanent al Camerei Deputaților, la debutul sesiunii parlamentare.

USR și PNL au contestat decizia prin care câte un reprezentant al celor două formațiuni a fost înlocuit cu parlamentari AUR și S.O.S. România. USR a anunțat că va sesiza Curtea Constituțională și a susținut că schimbarea reflectă apariția unei noi majorități politice în jurul PSD.

Cătălin Drulă a criticat explicit și rolul UDMR în adoptarea hotărârii, afirmând că voturile Uniunii și ale reprezentanților minorităților au contribuit la noua configurație a conducerii Camerei. Potrivit USR, AUR și S.O.S. au ajuns să dețină împreună patru dintre cele 12 voturi ale Biroului permanent.

UDMR: „Nu am votat cu AUR sau cu S.O.S.”

Csoma Botond a prezentat însă o perspectivă diferită asupra votului.

Liderul deputaților UDMR a declarat că formațiunea nu a semnat acordul dintre PSD, AUR, S.O.S. România și reprezentanții minorităților naționale. El a spus că UDMR a aflat despre această înțelegere abia la începutul ședinței de plen.

Potrivit explicațiilor sale, în decembrie 2024 exista un acord între PSD, PNL, USR și UDMR privind repartizarea funcțiilor din Biroul permanent pe durata legislaturii. Noua înțelegere a modificat calendarul stabilit inițial.

Csoma a susținut că UDMR a votat pentru menținerea propriei funcții de chestor și nu pentru a susține AUR sau S.O.S. România.

„Nu am votat cu AUR sau cu S.O.S. și nu am votat împotriva PNL sau USR”, a explicat liderul UDMR, argumentând că formațiunea a urmărit să-și păstreze poziția în conducerea Camerei.

PNL și USR au trecut la boicot

Conflictul s-a amplificat miercuri, când deputații PNL și USR au anunțat că nu participă la activitățile parlamentare ale Camerei Deputaților.

Potrivit , cele două formațiuni au anunțat că nu vor participa la plen, la votul final, la ședințele comisiilor, la Biroul permanent și la Comitetul liderilor.

PNL și USR susțin că modificarea componenței Biroului permanent a fost făcută cu încălcarea regulilor parlamentare și au invocat inclusiv jurisprudența Curții Constituționale privind negocierea și renegocierea funcțiilor de conducere.

În paralel, USR și PNL au anunțat că vor contesta la CCR hotărârea prin care reprezentanții lor au fost înlocuiți.

O nouă confruntare între partidele din Parlament

Schimbul de replici dintre Csoma Botond și Cătălin Drulă este astfel doar o parte a unui conflict politic mai amplu privind raportul de forțe din Camera Deputaților.

UDMR insistă că votul său a fost determinat de propriile interese instituționale și de dorința de a-și păstra funcția din Biroul permanent. USR și PNL consideră însă că rezultatul votului consolidează influența PSD, AUR și S.O.S. România în conducerea Camerei.

În acest context, referirea lui Csoma Botond la episodul USR-AUR din 2021 readuce în prim-plan o regulă veche a politicii parlamentare: formațiunile care se atacă public pot ajunge, în anumite momente, să voteze în aceeași direcție atunci când au un obiectiv punctual comun.

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114