Tezaurul României de la Moscova, readus în atenția Consiliului Europei
Dosarul Tezaurului României de la Moscova a intrat într-o nouă etapă la nivelul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Senatorul PSD Titus Corlățean anunță că moțiunea privind restituirea patrimoniului românesc trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial a fost direcționată către Comisia pentru afaceri juridice și drepturile omului, care a început procedura pentru desemnarea unui raportor.
Inițiativa a fost depusă de Titus Corlățean împreună cu deputatul USR Iulian Bulai, ambii membri ai delegației României la APCE. Potrivit senatorului, documentul intitulat „Restitution of the Romanian Treasure withheld by the Russian Federation” a fost înregistrat la 24 iunie 2026, sub numărul Doc. 16450, și a fost susținut de 25 de parlamentari din mai multe state europene.
Semnatarii provin din România, Turcia, Bulgaria, Irlanda, Monaco, Polonia, Macedonia de Nord, Estonia, Ucraina, Regatul Unit, Slovacia, Croația, Grecia, Franța, Suedia și Țările de Jos și reprezintă mai multe grupuri politice din cadrul APCE.
Urmează desemnarea unui raportor
Potrivit lui Titus Corlățean, Biroul APCE a făcut evaluarea inițială a moțiunii și a transmis documentul Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului, organismul competent pentru continuarea procedurii.
La 30 septembrie a fost lansată procedura pentru depunerea candidaturilor la funcția de raportor. Desemnarea acestuia este estimată pentru luna decembrie.
Raportorul ar urma să provină dintr-un alt stat decât România și să analizeze situația Tezaurului românesc, precum și eventualele modalități prin care problema restituirii patrimoniului poate fi abordată în cadrul european.
Corlățean susține că a prezentat deja parlamentarilor europeni principalele elemente istorice ale dosarului și importanța pe care România o acordă recuperării patrimoniului.
Ce conținea Tezaurul trimis în Rusia
Tezaurul României a fost evacuat în Rusia în două transporturi, în 1916 și 1917, în contextul Primului Război Mondial și al retragerii autorităților române în Moldova.
Printre valorile transportate s-au aflat rezerva de aur a Băncii Naționale a României, bunuri aparținând instituțiilor statului, colecții, arhive, obiecte de patrimoniu și alte valori.
După schimbarea regimului politic din Rusia, Tezaurul a fost preluat de autoritățile bolșevice. O parte dintre bunurile românești a fost restituită ulterior, în special în 1935 și 1956, însă rezerva de aur a BNR nu a fost recuperată.
Potrivit documentelor europene, revendicarea României include 91,5 tone de aur fin din rezerva BNR, precum și alte bunuri culturale, istorice și de arhivă.
România cere sprijinul MAE și al BNR
Titus Corlățean afirmă că elaborarea unui eventual raport al Consiliului Europei ar trebui să beneficieze de documentația deținută de Ministerul Afacerilor Externe și de Banca Națională a României.
Senatorul invocă și experiența sa profesională în acest dosar, afirmând că a lucrat asupra problematicii Tezaurului încă de la începutul carierei diplomatice și că a discutat subiectul cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov în perioada în care a condus MAE.
În sprijinul demersului sunt avute în vedere și opiniile istoricilor care au participat la lucrările Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor privind istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului.
Dosarul a ajuns și în Parlamentul European
Problema Tezaurului a fost abordată și la nivelul Parlamentului European. La 14 martie 2024, legislativul european a adoptat o rezoluție referitoare la restituirea Tezaurului României.
Rezoluția menționa rezerva de aur a BNR, evaluată la 91,5 tone de aur fin, precum și alte valori și bunuri culturale evacuate în Rusia în timpul Primului Război Mondial.
Parlamentul European a făcut referire și la documentele istorice care, potrivit rezoluției, susțin obligația de restituire, precum și la existența Comisiei comune româno-ruse instituită în urma unei declarații comune semnate în 2003.
Ultima reuniune a acestei comisii a avut loc în 2019.
De ce este invocat Consiliul Europei
Corlățean consideră că APCE poate oferi un nou cadru internațional pentru discutarea dosarului, după demersurile realizate anterior în Parlamentul European.
Consiliul Europei este o organizație distinctă de Uniunea Europeană, iar APCE este organul parlamentar al acesteia. Federația Rusă a încetat să mai fie membră a Consiliului Europei la 16 martie 2022, în contextul invaziei pe scară largă a Ucrainei.
În perspectiva senatorului PSD, un eventual raport al APCE ar putea contribui la menținerea problemei pe agenda europeană și la documentarea juridică și istorică a revendicării României.
Critici la adresa politicii externe a actualei coaliții
În mesajul său, Titus Corlățean a legat demersul de o critică adresată actualei politici externe a Guvernului. Senatorul a susținut că problema Tezaurului nu ar fi fost inclusă în programul de guvernare prezentat în contextul desemnării Oanei Țoiu pentru portofoliul Afacerilor Externe.
Afirmația reprezintă poziția politică a lui Titus Corlățean și se înscrie în disputa dintre opoziție și actuala majoritate parlamentară privind prioritățile politicii externe.
În următoarea etapă a procedurii de la Strasbourg, elementul central îl reprezintă desemnarea raportorului Comisiei juridice a APCE. Ulterior, acesta va putea analiza documentația și formula eventuale propuneri în cadrul procedurilor parlamentare ale Consiliului Europei.
Surse:
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
