Bolojan avertizează asupra presiunilor bugetare

Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că viitorul Guvern va avea o marjă redusă de manevră din cauza obligațiilor financiare ale statului, a costurilor ridicate de împrumut și a angajamentelor privind pensiile și salariile. Într-un interviu acordat Digi24 vineri, 16 octombrie, liderul liberal a afirmat că suma estimată pentru drepturile salariale restante ale magistraților, împreună cu penalitățile și alte accesorii, ar putea ajunge la 12,5 miliarde de lei.

Bolojan a criticat și Partidul Social Democrat pentru revenirea asupra unor măsuri pe care, potrivit acestuia, le-a contestat anterior, inclusiv adoptarea unei noi legi a salarizării în sectorul public. În același timp, premierul interimar a recunoscut că viitorul Executiv nu va putea evita la nesfârșit ajustarea pensiilor și salariilor, după perioada de înghețare a veniturilor și scăderea puterii de cumpărare.

Bolojan: obligațiile salariale și penalitățile ar însuma 12,5 miliarde de lei

Potrivit lui Ilie Bolojan, informațiile primite vineri la nivelul Guvernului indicau obligații de aproximativ 10 miliarde de lei, la care s-ar adăuga circa 2,5 miliarde de lei reprezentând penalități și alte accesorii.

„O sumă de 12,5 miliarde”, a declarat premierul interimar, apreciind că această povară pune presiune suplimentară asupra bugetului de stat.

Bolojan a comparat suma cu anvelopa financiară estimată anterior pentru majorarea salariilor a aproximativ 1,2 milioane de angajați din sectorul public. El a susținut că acumularea unor obligații salariale de asemenea dimensiuni reduce capacitatea statului de a finanța alte priorități.

Este important de precizat că suma de 12,5 miliarde de lei reprezintă estimarea prezentată de Bolojan în interviu. Premierul nu a detaliat public, în cadrul declarației citate, toate obligațiile incluse în calcul.

Cifra este diferită de valoarea de aproximativ 4,8–5 miliarde de lei aferentă procesului câștigat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor. În acel dosar, instanța a obținut obligarea Executivului la asigurarea fondurilor necesare plății unor drepturi salariale restante.

La 15 octombrie, ÎCCJ a respins recursul Guvernului și al Ministerului Finanțelor, menținând hotărârea Curții de Apel București. Decizia este definitivă.

Disputa cu PSD privind legea salarizării și pierderea banilor din PNRR

Un alt subiect abordat de Bolojan a fost noua lege a salarizării în sectorul public, inclusă în programul de guvernare elaborat de premierul desemnat Luca Niculescu împreună cu PSD.

Liderul liberal a reproșat social-democraților că susțin acum adoptarea legii, deși, în opinia sa, lipsa unui acord politic în luna august a contribuit la pierderea a 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Ideea de a vota legea salarizării este una corectă, dar trebuia să o facem la timp, când nu pierdeam banii”, a afirmat Bolojan.

Acesta a precizat că nu se opune unei noi legi a salarizării, pe care o consideră necesară pentru corectarea inechităților și reducerea riscului apariției unor noi litigii. Critica sa vizează, în principal, întârzierea adoptării măsurii și consecințele financiare ale neîndeplinirii angajamentelor asumate.

Programul de guvernare pentru perioada 2026–2028 include adoptarea unei noi legi a salarizării și măsuri pentru controlul cheltuielilor publice. Documentul prevede, de asemenea, indexarea pensiilor în 2027, fără stabilirea unui procent concret în această etapă, și reducerea deficitului bugetar la 5,2% din PIB în anul următor.

Bolojan admite că pensiile și salariile ar putea crește în 2027

Deși a avertizat asupra constrângerilor bugetare, premierul interimar a afirmat că viitorul Guvern va trebui să ia în calcul ajustarea pensiilor și salariilor.

Potrivit acestuia, înghețarea veniturilor pe parcursul a doi ani, în condițiile unei inflații ridicate, a redus puterea de cumpărare a populației.

Bolojan a susținut că niciun guvern nu va putea evita la nesfârșit această problemă. Totuși, el nu a indicat un procent de majorare și nici nu a prezentat o sursă bugetară concretă pentru finanțarea eventualelor creșteri.

Provocarea viitorului Executiv va fi să găsească un echilibru între recuperarea unei părți din veniturile reale pierdute de populație și reducerea deficitului bugetar, în condițiile în care cheltuielile permanente ale statului rămân ridicate.

Bolojan spune că nu a citit integral programul Guvernului Niculescu

Întrebat dacă programul de guvernare depus la Parlament este realist, Ilie Bolojan a recunoscut că nu reușise să îl citească integral înaintea interviului.

El a precizat că a urmărit informațiile apărute public și a primit detalii de la colegii săi, identificând în document măsuri pe care PSD le-ar fi criticat anterior.

Printre acestea, Bolojan a menționat anumite propuneri fiscale referitoare la companii și posibilitatea valorificării unor participații minoritare ale statului la societăți comerciale.

Liderul liberal a avertizat că un program de guvernare nu reprezintă, în sine, o garanție a aplicării măsurilor anunțate. În opinia sa, rezultatele depind de deciziile adoptate după instalarea Guvernului, de reducerea risipei și de capacitatea miniștrilor de a pune în practică reformele promise.

„De declarații, românii cred că s-au săturat. Oamenii vor să vadă acțiune și rezultate”, a transmis Bolojan.

Costul împrumuturilor limitează capacitatea statului de a cheltui

Premierul interimar a avertizat și asupra costurilor ridicate pe care România le suportă pentru finanțarea datoriei publice.

Bolojan a afirmat că dobânzile plătite de stat sunt printre cele mai mari din Europa și că nivelul acestora reduce resursele disponibile pentru investiții și servicii publice. El a comparat povara dobânzilor cu cea pe care ar suporta-o un stat cu un grad de îndatorare mult mai ridicat, precizând că aceasta este o comparație a costurilor de finanțare, nu nivelul efectiv al datoriei României.

În opinia sa, dezechilibrele bugetare acumulate în anii anteriori și dependența de împrumuturi au redus considerabil spațiul de manevră al autorităților.

Programul noului Guvern își propune reducerea deficitului la 5,2% din PIB în 2027 și continuarea consolidării fiscale în anii următori. Îndeplinirea acestor obiective va depinde însă de evoluția veniturilor bugetare, de controlul cheltuielilor și de aplicarea măsurilor anunțate.

Avertisment privind promisiunile fără acoperire financiară

În finalul interviului, Bolojan a susținut că promisiunile politice care nu țin cont de posibilitățile reale ale economiei pot alimenta nemulțumirea socială și neîncrederea în instituții.

El a pledat pentru reforme structurale ale cheltuielilor publice și pentru identificarea unor surse sustenabile de finanțare înainte de asumarea unor noi angajamente bugetare.

În perspectiva instalării unui nou Executiv, principalele provocări vor fi plata obligațiilor deja stabilite, pregătirea bugetului pentru 2027, respectarea angajamentelor europene și găsirea resurselor pentru eventualele majorări de pensii și salarii.

Mesajul lui Bolojan este că schimbarea Guvernului nu rezolvă automat problemele acumulate: rezultatele vor depinde de măsurile concrete adoptate și de capacitatea viitorului cabinet de a le finanța fără agravarea dezechilibrelor bugetare.

Surse: G4Media

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114