Reactoarele de la Cernavodă ar putea reveni în funcțiune în noiembrie
România ar putea recupera o parte importantă din producția de energie electrică înainte de venirea iernii, dacă nivelul Dunării va continua să crească. Dumitru Chisăliță, propus pentru funcția de ministru al Energiei, estimează că primul reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea fi repornit în aproximativ două săptămâni, iar al doilea după 1 noiembrie. Calendarul depinde însă de evoluția condițiilor hidrologice și de îndeplinirea tuturor cerințelor tehnice de siguranță.
Într-o intervenție la Antena 3 CNN, din 16 octombrie, Chisăliță a subliniat că reluarea producției nucleare este importantă pentru echilibrarea sistemului energetic național, mai ales în perspectiva sezonului rece.
Dunărea dă primele semne de creștere
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, nivelul Dunării la Baziaș, în zona de intrare a fluviului în România, a început să crească în jurul datei de 12 octombrie. Dacă această tendință se menține și prognozele hidrologice se confirmă, primul reactor ar putea reveni în sistem în aproximativ două săptămâni, iar al doilea la începutul lunii noiembrie.
Estimarea nu reprezintă însă o dată oficială de repornire. Decizia va aparține specialiștilor centralei, în funcție de parametrii hidrologici și operaționali.
Cele două unități de la Cernavodă asigură, în condiții normale, aproximativ 20% din producția de energie electrică a României. Oprirea lor simultană a redus disponibilul intern de electricitate într-o perioadă în care seceta a afectat și producția hidroenergetică.
De ce au fost oprite cele două reactoare
Unitatea 1 a fost oprită controlat la 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 la 13 august, pe fondul scăderii accentuate a nivelului Dunării. Apa fluviului este esențială pentru funcționarea sistemelor centralei, iar menținerea marjelor de siguranță a impus oprirea reactoarelor.
În absența producției nucleare, necesarul de electricitate trebuie acoperit prin celelalte capacități interne disponibile și, atunci când este necesar, prin importuri.
Revenirea reactoarelor ar putea diminua presiunea asupra sistemului energetic și ar putea reduce nevoia de achiziții externe în anumite intervale. Totuși, efectul asupra prețurilor va depinde și de consum, de producția celorlalte surse și de evoluția piețelor regionale.
Avertisment privind centralele pe cărbune
Dincolo de situația de la Cernavodă, Dumitru Chisăliță susține că România ar trebui să evite închiderea unor capacități energetice existente înainte ca alternativele să fie finalizate și să poată funcționa efectiv.
Mesajul vizează inclusiv centralele pe cărbune, pentru care România are angajamente de retragere în cadrul tranziției energetice. În opinia sa, planurile de investiții nu sunt suficiente dacă noile capacități nu sunt puse în funcțiune la timp.
„Până la momentul în care nu o să avem capacități […] care într-adevăr să funcționeze, nu să le avem în proiect și pe hârtie”, a afirmat Chisăliță, pledând pentru menținerea capacităților existente până când securitatea energetică poate fi asigurată prin alternative funcționale.
Declarația readuce în discuție echilibrul dintre obiectivele de decarbonizare, respectarea angajamentelor europene și necesitatea de a avea suficientă energie disponibilă în perioadele cu cerere ridicată.
Nuclearelectrica: reactoarele sunt în stare sigură oprită
Într-un comunicat publicat la 11 octombrie, Nuclearelectrica a precizat că Unitățile 1 și 2 sunt menținute în stare oprită sigură și că situația nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară.
Compania a explicat că centrala dispune de sisteme redundante de răcire, iar funcțiile de securitate nucleară sunt asigurate prin echipamente, proceduri și monitorizare permanentă.
Reluarea producției va avea loc numai atunci când condițiile hidrologice și parametrii tehnici vor permite funcționarea în deplină siguranță. Prin urmare, creșterea nivelului Dunării reprezintă un semnal favorabil, dar nu garantează, de una singură, repornirea reactoarelor la datele estimate.
Ce ar însemna repornirea pentru România
Revenirea în funcțiune a celor două reactoare ar aduce în sistem o capacitate importantă de producție constantă și ar reduce deficitul creat de oprirea centralei. Acest lucru ar putea limita dependența de importuri, în special în orele de vârf, când cererea de electricitate este ridicată.
Cu toate acestea, repornirea Cernavodă nu elimină automat riscul unor importuri costisitoare și nici vulnerabilitățile provocate de secetă. Situația evidențiază nevoia unor investiții finalizate la timp, a diversificării surselor de producție și a unei planificări care să țină cont de perioadele de vreme extremă.
Surse :
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
