Netanyahu critică arestarea a 40 de ultraortodocși în Israel, cu o săptămână înainte de alegeri
Zeci de tineri evrei ultraortodocși au fost reținuți pe aeroportul Ben Gurion după ce s-au întors din Statele Unite. Benjamin Netanyahu consideră că operațiunea poate afecta eforturile de recrutare fără constrângere, în timp ce partidele religioase acuză autoritățile de ingerință electorală.
Autoritățile militare israeliene au reținut marți, 20 octombrie, peste 40 de bărbați evrei ultraortodocși la sosirea pe aeroportul Ben Gurion, în apropiere de Tel Aviv. Aceștia reveneau din Statele Unite, unde participaseră la studii religioase, și sunt suspectați că nu s-au prezentat pentru efectuarea serviciului militar obligatoriu.
Operațiunea are loc cu doar o săptămână înaintea alegerilor parlamentare programate pentru 27 octombrie, într-un moment în care recrutarea comunității ultraortodoxe reprezintă una dintre cele mai sensibile teme politice din Israel.
Premierul Benjamin Netanyahu a criticat arestările, susținând că acestea riscă să afecteze eforturile de recrutare voluntară a tinerilor din această comunitate. În paralel, reprezentanți ai partidelor ultraortodoxe au acuzat autoritățile că ar încerca să influențeze campania electorală, fără să prezinte dovezi publice care să confirme o asemenea intenție.
Rețineri organizate pe aeroportul Ben Gurion
Potrivit presei israeliene, poliția militară fusese informată în avans despre sosirea grupului și a mobilizat efective suplimentare pentru a-i identifica și reține pe cei vizați.
Bărbații, membri ai comunității Chabad-Lubavitch, au fost duși către un centru militar de recrutare, unde urmează să fie analizată situația lor juridică. Armata israeliană a transmis că persoanele vizate au obligația de a se înrola și că vor fi tratate potrivit legislației în vigoare.
Conform relatărilor din presa israeliană, cei care acceptă să înceapă serviciul militar ar putea beneficia de o pedeapsă cu suspendare, în timp ce cei care refuză riscă să fie trimiși în detenție militară.
Operațiunea a provocat reacții în comunitatea ultraortodoxă, unde au fost anunțate proteste împotriva măsurilor de recrutare și a reținerilor.
Netanyahu: Arestările pot afecta recrutarea ultraortodocșilor
Premierul israelian a declarat într-un interviu acordat postului de radio ultraortodox Kol Barama că se opune acestor arestări. Netanyahu a susținut că acțiunea reprezintă o încercare deliberată de a afecta procesul de recrutare a ultraortodocșilor fără folosirea constrângerii.
În același timp, șeful guvernului a precizat că persoanele care nu studiază în instituții religioase ar trebui să se înroleze.
Poziția premierului reflectă dificultatea de a menține un echilibru între necesitățile armatei și revendicările partidelor religioase, a căror susținere este importantă pentru majoritatea sa politică.
Partidul Likud, condus de Netanyahu, se bazează pe sprijinul formațiunilor ultraortodoxe, iar disputa privind serviciul militar poate influența negocierile politice și mobilizarea alegătorilor înaintea scrutinului.
De ce este atât de controversat serviciul militar obligatoriu
În Israel, serviciul militar este obligatoriu pentru majoritatea cetățenilor evrei eligibili, însă bărbații ultraortodocși au beneficiat timp îndelungat de scutiri legate de studiile religioase.
Situația s-a schimbat după ce Curtea Supremă a Israelului a decis, în 2024, că nu mai există o bază legală pentru exceptarea generală a studenților ultraortodocși de la recrutare în lipsa unei legi care să reglementeze explicit aceste derogări.
Armata susține că are nevoie de mai mulți recruți, în special după prelungirea conflictelor și creșterea presiunii asupra personalului militar și a rezerviștilor. În schimb, liderii religioși insistă că studiul Torei trebuie protejat și că membrii comunității lor nu ar trebui obligați să renunțe la educația religioasă pentru a servi în armată.
Dezbaterea privește atât distribuirea responsabilităților militare, cât și statutul comunităților religioase în societatea israeliană.
Acuzații de ingerință electorală înaintea scrutinului
Arestările au provocat reacții politice puternice. Reprezentanți ai partidelor ultraortodoxe au susținut că momentul operațiunii ridică semne de întrebare și au cerut intervenția autorităților electorale.
Lideri ai acestor formațiuni au afirmat că reținerile ar putea intimida alegătorii ultraortodocși și ar putea amplifica tensiunile înaintea votului. Acuzațiile nu demonstrează însă, în sine, că operațiunea a fost organizată în scop electoral.
Armata susține că aplică legislația privind serviciul militar și că obligația de înrolare trebuie respectată. Astfel, disputa se desfășoară pe două planuri: aplicarea legii și lupta politică pentru susținerea unei comunități cu o influență importantă asupra formării viitoarelor majorități parlamentare.
Cu alegerile programate pentru 27 octombrie, cazul riscă să intensifice confruntarea dintre necesitățile de securitate ale Israelului, revendicările partidelor ultraortodoxe și presiunea publică pentru o repartizare mai echitabilă a obligațiilor militare.
Surse:
Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
