Naționale

Dosarul Călin Georgescu

O finanțare de 6 milioane de euro, o presupusă afacere cu metale prețioase în Dubai și transferuri bancare de aproximativ 1,1 milioane de euro se află în centrul dosarului în care este cercetat Călin Georgescu. Motivarea Curții de Apel București scoate la iveală detalii despre întâlniri cu oameni de afaceri, legături cu o presupusă instituție financiară din străinătate și conversații prin care fostul candidat ar fi urmărit evoluția operațiunii. Judecătorii consideră că probele susțin acuzațiile procurorilor, în timp ce apărarea susține că a fost vorba despre o tranzacție comercială care nu s-a concretizat.

CITEȘTE ȘI: Este o prostie să lupți cu evidența

Călin Georgescu ar fi discutat despre obținerea unor resurse financiare pentru proiectele sale și pentru viitoarea candidatură prezidențială încă din 2021, cu aproximativ trei ani înaintea alegerilor din România.

Informațiile apar în motivarea deciziei prin care Curtea de Apel București a prelungit arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen până la 27 noiembrie 2026.

Documentul judiciar, care are 32 de pagini, prezintă relațiile dintre fostul candidat la Președinție, omul de afaceri Răzvan-Liviu Leu, Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena. Potrivit acuzațiilor analizate de instanță, societatea Real Concrete Land ar fi fost prejudiciată cu aproximativ 1,1 milioane de euro în urma unei operațiuni de finanțare care nu s-a mai concretizat.

Candidatura la Președinție, discutată încă din 2021

Potrivit motivării, Răzvan-Liviu Leu l-ar fi cunoscut pe Călin Georgescu în jurul anului 2019, prin intermediul lui Ion Negoescu.

Relația dintre cei doi ar fi căpătat o altă dimensiune în iunie 2021, când Georgescu i-ar fi comunicat omului de afaceri că intenționează să revină în România pentru a candida la alegerile prezidențiale.

Judecătorii invocă în acest sens o conversație purtată pe WhatsApp la 1 iunie 2021 între Leu și Ion Negoescu, din care ar rezulta intenția fostului candidat de a intra în cursa electorală.

Un alt episod menționat în document este o deplasare în Serbia, unde Georgescu s-ar fi întâlnit cu oameni de afaceri români despre care se afirma că doreau să îi susțină candidatura din 2024.

Ulterior, la Câmpulung Muscel, Georgescu l-ar fi pus în legătură pe Leu cu Ionel Rusen, persoană care urma să joace un rol important în presupusa operațiune de obținere a finanțării.

Motivarea nu identifică oamenii de afaceri întâlniți în Serbia și nici nu stabilește că aceștia ar fi contribuit efectiv la finanțarea campaniei.

Cine era Ionel Rusen și cum a intrat în afacere

Conform declarațiilor martorilor prezentate în document, Georgescu l-ar fi descris pe Ionel Rusen drept un om de afaceri cu resurse financiare importante și relații în mediul bancar internațional.

Printre caracterizările atribuite fostului candidat se numără expresii precum „foarte puternic financiar”, „iscusit în afaceri” și o persoană capabilă să faciliteze obținerea unei linii de credit.

Un martor a relatat că Rusen ar fi fost prezentat inclusiv ca o persoană cunoscută de Georgescu în mediul internațional, în Austria sau Elveția.

Aceste recomandări ar fi contribuit la consolidarea încrederii lui Răzvan-Liviu Leu în posibilitatea obținerii finanțării promise.

În acest context au început discuțiile despre accesarea unui credit de ordinul milioanelor de euro, prin intermediul unor contacte bancare din străinătate.

Creditul de 6 milioane de euro: Aur în Dubai și finanțarea campaniei

Unul dintre cele mai importante pasaje din motivarea Curții de Apel București privește destinația banilor solicitați.

Potrivit instanței, Călin Georgescu i-ar fi propus lui Răzvan-Liviu Leu accesarea unei finanțări de 6 milioane de euro, care urma să acopere atât dezvoltarea unei afaceri cu metale prețioase în Dubai, cât și susținerea viitoarei campanii prezidențiale.

Documentul judiciar reține că Ionel Rusen ar fi susținut că are contacte în mediul bancar internațional și că poate facilita obținerea liniei de credit.

Pentru realizarea operațiunii, Rusen l-ar fi introdus în circuitul discuțiilor pe italianul Massimiliano Arena, prezentat drept proprietarul instituției financiare Wealth Bank.

Potrivit condițiilor comunicate omului de afaceri, finanțarea ar fi urmat să fie acordată în aproximativ 22 de zile lucrătoare de la achitarea unei garanții.

În motivarea instanței este menționată și suma de 100.000 de euro despre care anchetatorii ar fi susținut că era destinată campaniei electorale a lui Georgescu. Existența acestei sume nu demonstrează însă, prin ea însăși, că banii au ajuns efectiv în cheltuielile campaniei din 2024.

Aproximativ 1,1 milioane de euro, transferați într-un circuit bancar internațional

Operațiunea financiară a continuat prin transferuri realizate de societatea Real Concrete Land.

Conform documentelor analizate de judecători, la sfârșitul anului 2021 și începutul anului 2022 ar fi fost transferată suma totală de aproximativ 1,1 milioane de euro pentru obținerea finanțării promise.

Un element important al anchetei îl reprezintă destinația acestor bani.

Potrivit procurorilor, fondurile au ajuns într-un cont deschis la Incore Bank AG din Elveția, dar aparținând entității Migom Bank Ltd, înregistrată în Dominica.

Finanțarea fusese prezentată inițial ca fiind asigurată de Wealth Bank, despre care omul de afaceri ar fi fost informat că funcționează în Marea Britanie. Documentele analizate de anchetatori ar fi indicat însă o altă localizare juridică, respectiv Uniunea Comorelor.

Creditul de 6 milioane de euro nu ar mai fi fost acordat, iar banii transferați nu ar fi fost restituiți.

Ulterior, potrivit motivării, ar fi fost discutată chiar majorarea finanțării la 15 milioane de euro, în schimbul unei garanții suplimentare.

Judecătorii consideră că documentele bancare, declarațiile martorilor și comunicările dintre persoanele implicate susțin, în această etapă procesuală, suspiciunea rezonabilă privind inducerea în eroare a reprezentantului societății prejudiciate.

Apelurile telefonice și e-mailurile care îl plasează pe Georgescu în centrul discuțiilor

Un alt aspect important al motivării îl reprezintă corespondența electronică și convorbirile telefonice dintre persoanele implicate.

Instanța arată că Georgescu nu ar fi avut doar un rol inițial de intermediere a relației dintre Leu și Rusen, ci ar fi participat și la discuțiile ulterioare privind obținerea finanțării.

În februarie și martie 2022 ar fi existat mai multe conversații în care erau discutate întârzierile operațiunii și situația banilor.

Judecătorii menționează inclusiv un e-mail trimis de Massimiliano Arena la 18 martie 2022, care ar face referire la o convorbire telefonică purtată cu participarea lui Georgescu.

Un alt mesaj, expediat la 20 martie 2022, este invocat de instanță pentru a contrazice afirmația fostului candidat că nu l-ar cunoaște pe Arena.

Potrivit judecătorilor, aceste comunicări ar indica faptul că Georgescu participa la discuțiile dintre omul de afaceri român și reprezentantul instituției financiare.

Aceste elemente au cântărit în evaluarea instanței privind presupusa implicare a fostului candidat în mecanismul cercetat de DIICOT.

„Mă ocup. Revin”. Mesajele care arată că discuțiile au continuat și în 2023

Motivarea prezintă și conversații din vara anului 2023, când Răzvan-Liviu Leu ar fi încercat în continuare să recupereze banii transferați.

În schimburile de mesaje atribuite lui Georgescu apar mai multe răspunsuri prin care acesta ar fi transmis că încearcă să obțină informații și să rezolve problema.

Printre mesajele reproduse de judecători se numără:

  • 30 iunie 2023: „Am transmis și vorbit! Pozitiv, aștept detaliile de la el. Revin.”
  • 4 iulie 2023: „Mă ocup. Revin.”
  • 27 iulie 2023: „Am vorbit. Se duce personal la bancă astăzi. Mă sună după-amiaza, după 4 pm. Revin la tine ulterior.”

Instanța menționează că Georgescu ar fi încercat să faciliteze noi discuții cu persoane care puteau interveni pentru rezolvarea situației financiare.

Un alt detaliu inclus în motivare este un transfer bancar de 118.000 de lei, realizat la 6 octombrie 2023 de Vasile Moldoveanu, socrul lui Georgescu, către Răzvan-Liviu Leu.

În documentele bancare, operațiunea era înregistrată ca împrumut. Leu ar fi declarat însă că suma reprezenta un ajutor acordat de Georgescu.

Judecătorii au inclus tranzacția în analiza relațiilor financiare dintre persoanele implicate, fără să considere că transferul reprezintă, prin el însuși, o faptă penală.

Campania prezidențială din 2024 și declarația de cheltuieli zero

Informațiile din dosar readuc în atenție controversele privind finanțarea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu din 2024.

Fostul candidat a declarat cheltuieli electorale zero la Autoritatea Electorală Permanentă, în timp ce campania sa desfășurată în special pe platformele online a generat întrebări privind sursele de finanțare.

Ulterior, Curtea Constituțională a anulat procesul electoral prezidențial prin hotărârea din 6 decembrie 2024, invocând inclusiv nereguli privind transparența finanțării campaniei și respectarea regulilor electorale.

Motivarea din dosarul DIICOT arată că discuțiile privind posibilitatea obținerii unor resurse financiare pentru susținerea ambițiilor prezidențiale ar fi început cu mult înaintea scrutinului.

Există însă o distincție juridică importantă: operațiunea financiară cercetată în dosarul de înșelăciune nu demonstrează automat că suma de 1,1 milioane de euro a fost folosită pentru campania electorală din 2024.

De asemenea, existența unei discuții despre direcționarea unor bani către o viitoare campanie nu echivalează cu dovada că aceștia au fost efectiv încasați sau cheltuiți în scop electoral.

Ce susține apărarea lui Călin Georgescu

Avocații celor doi inculpați contestă interpretarea procurorilor și susțin că relația dintre părți a avut la bază o operațiune comercială.

Potrivit apărării, suma de aproximativ 1,1 milioane de euro ar fi reprezentat plata aferentă unui mecanism contractual pentru obținerea unei garanții bancare, iar condițiile tranzacției ar fi fost cunoscute și acceptate de reprezentanții societății Real Concrete Land.

Apărarea a invocat existența unor contracte care ar fi prevăzut inclusiv riscul pierderii capitalului investit.

În această interpretare, nefinalizarea tranzacției și imposibilitatea recuperării banilor nu ar reprezenta automat o înșelăciune.

Avocații au mai susținut că intervențiile ulterioare ale lui Georgescu și Rusen ar fi urmărit recuperarea sumelor, nu menținerea omului de afaceri într-o presupusă stare de eroare.

Instanța a apreciat însă că, în raport cu probele existente în dosar, există o suspiciune rezonabilă care justifică menținerea măsurii preventive.

Călin Georgescu și Ionel Rusen rămân în arest preventiv până la 27 noiembrie

În urma analizării documentelor bancare, a mesajelor, a e-mailurilor și a declarațiilor martorilor, Curtea de Apel București a dispus prelungirea arestării preventive pentru Călin Georgescu și Ionel Rusen până la 27 noiembrie 2026.

Judecătorii au considerat că probele prezentate de procurori susțin, la acest moment procesual, suspiciunea implicării celor doi în presupusul mecanism infracțional investigat.

Decizia privind măsura preventivă nu reprezintă însă o condamnare și nu stabilește vinovăția inculpaților. Aceasta urmează să fie stabilită, dacă va fi cazul, printr-o hotărâre definitivă pronunțată în procesul penal.

Motivarea Curții de Apel București oferă o perspectivă detaliată asupra relațiilor financiare și personale investigate de DIICOT, dar și asupra modului în care anchetatorii încearcă să stabilească legătura dintre presupusa operațiune de finanțare și intențiile politice ale fostului candidat la Președinție.

Surse: Curtea de Apel București

Merită citite

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button