Nazare explică diferența dintre cifrele Eurostat și execuția bugetară
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că deficitul bugetar al României trebuie analizat în funcție de metodologia de calcul și de perioada de referință. Oficialul a explicat că valoarea de 9,2% din PIB publicată de Eurostat pentru trimestrul al doilea din 2026 nu reprezintă deficitul anual al țării și avertizează că interpretarea greșită a datelor poate crea îngrijorare.
Potrivit ministrului, deficitul bugetar calculat în sistemul european ESA pentru întregul an 2026 va fi cunoscut în 2027, după publicarea datelor finale. Între timp, execuția bugetară în sistemul național cash arată un deficit de 3,82% din PIB la sfârșitul lunii septembrie.
Nazare: „O confuzie de un asemenea gen induce panică”
Alexandru Nazare a explicat, într-un interviu acordat Digi24, că România este evaluată în cadrul procedurii europene de deficit excesiv pe baza indicatorului anual ESA, nu prin raportarea izolată a unui trimestru.
Ministrul a precizat că Eurostat a confirmat un deficit de 7,8% din PIB pentru întregul an 2025, valoare revizuită în scădere față de estimarea anterioară de 7,9%.
„Cifra de deficit ESA trimestrial nu este echivalentă cu deficitul anual și nu trebuie confundată, pentru că o confuzie de un asemenea gen induce panică”, a afirmat Nazare.
Oficialul a subliniat că datele trimestriale sunt provizorii și pot fi revizuite la următoarele publicări ale Eurostat. Acestea oferă informații despre evoluția finanțelor publice, însă nu reprezintă valoarea finală pe baza căreia România va fi evaluată pentru întregul an.
Deficitul ESA pentru 2025 a fost revizuit la 7,8% din PIB
Datele Eurostat publicate în octombrie arată că România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,8% din PIB, echivalentul a aproximativ 149,7 miliarde de lei.
Indicatorul este calculat conform metodologiei europene ESA 2010 și reprezintă o reducere față de deficitul de 9,2% din PIB înregistrat în 2024.
Ministerul Finanțelor a precizat că diminuarea deficitului a fost susținută de creșterea veniturilor bugetare și de temperarea cheltuielilor de funcționare, în paralel cu menținerea investițiilor publice.
Cu toate acestea, România continuă să înregistreze cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană. Media deficitului la nivelul UE a fost de 3,1% din PIB în 2025.
Deficitul cash a coborât la 3,82% după nouă luni
În metodologia națională cash, care urmărește încasările și plățile efective ale bugetului, deficitul României a ajuns la 3,82% din PIB la sfârșitul lunii septembrie 2026.
Nivelul este inferior celui înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul cash era de aproximativ 5,35% din PIB.
Ministerul Finanțelor a arătat că diferența favorabilă față de anul precedent depășește 23 de miliarde de lei, iar evoluția reflectă atât creșterea veniturilor, cât și gestionarea cheltuielilor bugetare.
Nazare a precizat că rezultatul trebuie menținut printr-o planificare atentă a plăților și prin respectarea angajamentelor asumate pentru finalul anului.
De ce deficitul cash și cel ESA nu sunt identice
Cele două metodologii urmăresc indicatori diferiți.
Deficitul cash este calculat pe baza banilor efectiv încasați și plătiți de stat. În schimb, metodologia ESA, utilizată la nivel european, înregistrează veniturile și cheltuielile în funcție de momentul în care apare obligația economică și include ajustări contabile.
Din acest motiv, valorile trimestriale ESA nu pot fi adunate sau comparate direct cu deficitul cash cumulat.
Ministerul Finanțelor a explicat și că datele trimestriale ajustate sezonier, publicate de Eurostat, sunt raportate la PIB-ul trimestrului respectiv. Acestea nu trebuie interpretate ca procent din PIB-ul anual.
În cazul României, deficitul ESA ajustat sezonier a ajuns la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, după 5,5% în primul trimestru. Această evoluție trimestrială nu reprezintă însă deficitul anual și nici nu poate fi extrapolată automat pentru întregul an.
Investițiile și plățile PNRR au influențat evoluția trimestrială
Ministerul Finanțelor a explicat că anul 2026 a fost marcat de un calendar neobișnuit al investițiilor publice, în special în contextul termenelor de finalizare a proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
O parte dintre plățile care, în mod obișnuit, ar fi fost efectuate spre finalul anului au fost realizate mai devreme, ceea ce a influențat evoluția deficitului în anumite trimestre.
Potrivit instituției, investițiile publice au ajuns la 107,8 miliarde de lei după primele nouă luni din 2026, cu 25,2 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Ministerul a subliniat că fondurile europene și calendarul plăților trebuie analizate separat de evoluția deficitului ESA, deoarece metodologia europeană tratează diferit anumite încasări și obligații.
România trebuie să respecte ținta de deficit pentru 2026
Pentru întregul an 2026, Guvernul și-a asumat o țintă de deficit de aproximativ 6,2% din PIB în metodologia ESA.
Ministerul Finanțelor a avertizat că atingerea obiectivului depinde de menținerea disciplinei bugetare în ultimul trimestru, perioadă în care se concentrează în mod tradițional o parte importantă a cheltuielilor publice.
Instituția a indicat reducerea cheltuielilor care pot fi amânate și prioritizarea investițiilor aflate în desfășurare drept direcții pentru gestionarea bugetului până la finalul anului.
Cifra finală a deficitului ESA pentru 2026 va fi publicată în 2027, după încheierea anului bugetar și actualizarea datelor statistice.
Până atunci, Ministerul Finanțelor susține că evoluția deficitului trebuie evaluată prin compararea indicatorilor care folosesc aceeași metodologie și aceeași perioadă de referință.
Surse
Warning: Attempt to read property "ID" on false in /home/fluxinfo/public_html/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114
