Alegerile parlamentare desfășurate marți în Israel au lăsat scena politică într-un impas. Partidul Likud, condus de premierul Benjamin Netanyahu, s-a clasat pe primul loc în primele exit-polluri, însă nici tabăra aflată la guvernare, nici opoziția condusă de Gadi Eisenkot nu par să dispună de suficiente mandate pentru a forma singure o majoritate parlamentară. În acest context, sprijinul exprimat de președintele american Donald Trump pentru Netanyahu a devenit unul dintre subiectele centrale ale serii electorale.

CITEȘTE ȘI:  Diplomația „ amantlâcului”: radiografia prăbușirii instituționale

Potrivit estimărilor publicate de The Times of Israel, Likud ar urma să obțină 25–27 de mandate în Knesset, parlamentul israelian, care are 120 de locuri. Formațiunea de centru Yashar, condusă de Gadi Eisenkot, ar obține între 21 și 23 de mandate, în funcție de exit-pollul luat în calcul.

Nicio tabără nu are majoritatea necesară

Primele estimări au indicat un avantaj pentru blocul opoziției, însă actualizările ulterioare au modificat raportul de forțe. Potrivit rezultatelor estimate de televiziunile israeliene, blocul condus de Netanyahu ar putea obține între 50 și 52 de mandate, în timp ce formațiunile de opoziție ar avea între 49 și 51. Partidele arabe ar urma să controleze restul mandatelor, devenind potențial importante în negocierile pentru formarea viitorului guvern.

Pentru o majoritate parlamentară sunt necesare cel puțin 61 de mandate. În lipsa unui rezultat decisiv, negocierile dintre partide vor avea un rol esențial. Totuși, colaborarea cu formațiunile arabe este respinsă de mai mulți lideri ai opoziției, ceea ce complică formarea unei coaliții alternative.

Potrivit agenției Reuters, atât Netanyahu, cât și Eisenkot și-au exprimat intenția de a conduce viitorul guvern, deși estimările disponibile nu oferă niciunuia o cale clară către majoritate.

Trump susține că l-a ajutat pe Netanyahu

Președintele american Donald Trump a afirmat că sprijinul său pentru premierul israelian ar fi contribuit la îmbunătățirea rezultatului electoral al acestuia. Într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, Trump a sugerat că susținerea sa a schimbat dinamica scrutinului, transformând perspectiva unei înfrângeri într-o revenire politică.

Ulterior, întrebat de jurnaliști despre rezultatele alegerilor, liderul american a declarat, potrivit The Times of Israel, că Netanyahu pare să fi obținut rezultate bune și că sprijinul acordat acestuia l-ar fi ajutat considerabil.

Deocamdată, nu există suficiente date pentru a stabili în ce măsură declarațiile lui Trump au influențat efectiv opțiunile alegătorilor. Exit-pollurile oferă estimări preliminare, iar rezultatele oficiale pot modifica distribuția mandatelor.

Eisenkot reclamă pierderea încrederii în guvern

Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și liderul formațiunii Yashar, a interpretat primele estimări drept un semnal al nemulțumirii față de actuala guvernare.

Acesta a afirmat că rezultatele indică o pierdere a încrederii în Netanyahu și în guvernul responsabil pentru modul în care a gestionat situația de securitate după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023. Eisenkot a anunțat că va încerca să formeze o nouă coaliție.

Și fostul premier Yair Lapid a susținut că blocul lui Netanyahu a suferit o înfrângere politică, chiar dacă Likud a rămas cea mai mare formațiune parlamentară în estimările inițiale.

Prezență record la urne

Scrutinul a înregistrat o participare de 77,7%, potrivit datelor aproape finale citate de presa israeliană. Este cel mai ridicat nivel consemnat din 1999, cu aproximativ 5,7 milioane de alegători prezenți la vot.

Alegerile s-au desfășurat într-un climat marcat de consecințele atacurilor din 7 octombrie 2023 și de conflictele care au urmat în regiune, inclusiv războaiele din Gaza și Liban și confruntarea cu Iranul.

Netanyahu, unul dintre cei mai longevivi premieri din istoria Israelului, a încercat să obțină un nou mandat, mizând inclusiv pe relația sa cu administrația Trump și pe agenda de securitate. Principalul său rival, Gadi Eisenkot, a construit o platformă orientată spre schimbarea guvernării și formarea unei noi majorități.

Urmează negocieri dificile

Rezultatul scrutinului nu clarifică deocamdată cine va conduce Israelul în următorii ani. Președintele Isaac Herzog va trebui să desemneze candidatul care are cele mai mari șanse să formeze o coaliție, după consultările cu reprezentanții partidelor.

Dacă niciuna dintre tabere nu reușește să adune sprijinul necesar, Israelul s-ar putea confrunta din nou cu o perioadă de instabilitate politică și cu perspectiva unor alegeri anticipate. O situație comparabilă a fost înregistrată între 2019 și 2022, când țara a trecut prin cinci runde de alegeri parlamentare.

Deocamdată, Likud își păstrează poziția de principal partid parlamentar, însă acest avantaj nu garantează formarea unui guvern. Următoarea etapă se va decide în negocieri, unde partidele mai mici și formațiunile arabe ar putea avea un rol important în stabilirea viitoarei majorități.

Warning: Attempt to read property "ID" on false in /home/fluxinfo/public_html/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114