Incompatibilități fără precedent la CCR: Judecătoarea Scântei, președinte de subcomisie la Comisia de la Veneția în timp ce ocupă mandatul de judecător
Situație fără precedent la Curtea Constituțională a României: mandatul a trei judecători este contestat, pe motive ce țin de incompatibilități și neîndeplinirea condițiilor legale de numire. Cea mai vizibilă este cazul judecătoarei Laura Iuliana Scântei, fost senator PNL, care deține simultan funcția de judecător la CCR și un rol de conducere în cadrul Comisiei de la Veneția. Constituția României și Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR prevăd că funcția de judecător al Curții Constituționale este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice în învățământul juridic superior.
CITEȘTE ȘI: Sub steaua lui Eminescu: omagiu etern culturii române
Laura Iuliana Scântei a confirmat pe Facebook că, în urma alegerilor din decembrie 2025, a fost numită președinte al Sub-Comisiei pentru Protecția Minorităților Naționale din cadrul Comisiei de la Veneția (Facebook Laura Scântei). Judecătoarea era deja membru titular al Comisiei din 2024, iar inițial fusese desemnată ca membru supleant în 2022 de ministrul Justiției, propunere aprobată de Guvern. Astfel, CCR se află într-o situație delicată, deoarece un judecător în funcție reprezintă Guvernul României în cadrul unui organism guvernamental european, ceea ce ridică semne de întrebare privind independența și incompatibilitatea funcției.
Situația este agravată de faptul că alți doi judecători ai CCR sunt contestați în instanță. Dacian Cosmin Dragoș este verificat pentru o posibilă incompatibilitate, fiind administrator al unui ONG și al unei firme private, iar Mihai Busuioc este contestat pentru neîndeplinirea condiției legale de vechime de 18 ani în funcții juridice sau în învățământul juridic superior. Pentru Dacian Cosmin Dragoș, Curtea de Apel București urmează să pronunțe o decizie privind suspendarea decretului de numire pe 30 ianuarie 2026 (Curtea de Apel București).
În acest context, președinta CCR, Simina Tănăsescu, a refuzat de mai bine de o lună să răspundă întrebărilor privind situația judecătoarei Scântei, adresate în baza Legii nr. 544/2001 despre accesul la informațiile de interes public, ridicând semne de întrebare asupra transparenței Curții (Antena 3).
Din punct de vedere juridic, incompatibilitatea este clară: art. 144 din Constituție și art. 61 alin. 4 din Legea 47/1992 interzic cumularea funcției de judecător CCR cu alte funcții publice sau private. Aceasta a fost confirmată și prin Decizia CCR nr. 45/2018 (Curtea Constituțională a României), care stabilește că normele privind incompatibilitățile sunt stricte pentru a asigura independența și imparțialitatea judecătorilor și procurorilor.
Pe lângă problemele de incompatibilitate, Curtea Constituțională a amânat și luarea unei decizii privind legea de anulare a pensiilor de serviciu ale magistraților, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a depus o expertiză contabilă extrajudiciară care arată că aplicarea legii ar reduce pensiile magistraților cu procente între 33% și 51% în funcție de instanță, afectând garanțiile constituționale privind independența justiției (ÎCCJ).
CITEȘTE ȘI: România unită pe hârtie, dezbinată în suflet: testamentul lui Iuliu Maniu
Astfel, CCR se confruntă cu o situație extrem de delicată: incompatibilitățile și contestările în instanță pun sub semnul întrebării credibilitatea și funcționarea corectă a instituției, iar managementul intern și lipsa de transparență al președintei Curții complică și mai mult situația.
