Dr. DORINA ONIȚA: Xanax, Anxiar sau Diazepam? Când soluția pentru anxietate devine noua ta problemă de sănătate – partea a II-a
După ce am vorbit despre începutul relației cu pastila, care administrată seară de seară pentru liniște și somn pare soluția clară și rapidă, în realitate însă lucrurile nu se opresc la efectul de moment. Ne vom muta atenția de la efectul imediat la ce va rămâne în timp, la ce se întâmplă cu memoria, atenția și capacitatea de decizie, la ce observă familia, la ce înseamnă un tratament zilnic cu sedative într-o viață care continuă cu muncă, șofat, relații și responsabilități. Vom vedea riscurile și costurile reale ale acestei liniști obținute chimic pe care creierul și viața socială încep să le plătească, uneori fără să-ți dai seama.
CITEȘTE ȘI: Xanax, Anxiar sau Diazepam? Când soluția pentru anxietate devine noua ta problemă de sănătate – partea I
Impactul asupra creierului și memoriei
Nu mai este vorba doar despre a adormi, ci despre modul în care te trezești, într-o lume în care culorile par mai șterse, în care te simți prezent fizic la masa din bucătărie, dar absent din conversațiile cu cei dragi. Acea tabletă din sertar începe să ceară tot mai mult spațiu, ocupând nu doar noptiera, ci și memoria, echilibrul fizic și chiar siguranța ta în fața legii.
Pe lângă abuz și dependență care dictează ritmul vieții, benzodiazepinele implică și alte riscuri majore.
Dacă o utilizare de câteva zile poate fi salvatoare, administrarea lor pe termen lung transformă creierul într-un teren amorțit. Studiile clinice ne avertizează constant că benzodiazepinele nu sunt inofensive. Ele acționează ca un văl care, în timp, nu mai acoperă doar anxietatea, ci și funcțiile cognitive esențiale.
CITEȘTE ȘI: Ianuarie fără alcool, un test sincer cu tine însuți
Creierul uman are nevoie de o anumită „vibrație” electrică pentru a crea amintiri și pentru a procesa informații. Prin încetinirea forțată a sistemului nervos, aceste pastile interferează cu capacitatea hipocampului (centrul nostru de memorie) de a funcționa corect. Există o corelație alarmantă între consumul cronic de sedative și creșterea riscului de a dezvolta boala Alzheimer sau alte forme de demență la vârste mai înaintate. Practic, pentru liniștea de acum, riscăm să plătim cu identitatea noastră de mai târziu.
Nu este vorba doar despre faptul că uiți unde ai pus cheile. Vorbim despre o erodare a funcțiilor executive, acea capacitate de a planifica, de a lua decizii corecte și de a ne concentra. Pacienții care devin dependenți descriu frecvent o senzație unde culorile sunt mai șterse, reacțiile sunt mai lente (crescând dramatic riscul de accidente rutiere sau căderi), iar atenția devine un bun de lux pe care nu și-l mai pot permite.
CITEȘTE ȘI: De la primul pahar la dependență: perspective psihice și sociale
Riscuri și efecte secundare
Paradoxul cel mai crud este că, după o perioadă, aceste medicamente își pierd efectul terapeutic (apare toleranța), dar lasă în urmă o dependență fizică greu de gestionat. Atunci când încerci să renunți la ele fără supraveghere medicală, anxietatea revine mult mai puternic decât la început. Este o capcană perfecta, pastila care trebuia să te salveze de frică devine, în sine, sursa unei noi frici, aceea de a nu putea funcționa fără ea.
Un alt risc major îl reprezintă riscurile de cădere și fracturile de șold la persoanele vârstnice prin afectarea echilibrului și a coordonării. Statisticile arată că benzodiazepinele cresc riscul de fractură de șold la persoanele vârstnice cu cel puțin 50%. Ceea ce începe ca o dorință simplă de a dormi mai bine se poate transforma, într-o singură secundă de instabilitate, într-o cădere care compromite definitiv calitatea vieții și independența pacientului.
Utilizarea acestor substanțe vine și cu alte efecte secundare care parazitează starea de bine. Pacienții raportează frecvent stări de confuzie și episoade de amnezie, însoțite de o instabilitate fizică cu tulburări de coordonare și de echilibru. Pe lângă tulburările de vedere (vedere dublă sau încețoșată), pot apărea reacții paradoxale, precum halucinațiile, agitație sau comportamentele neobișnuite în timpul nopții. Poate apare greață, constipație, o respirație îngrijorător de lentă și, nu de puține ori, prin disfuncții sexuale care adaugă o presiune suplimentară asupra relațiilor.
O dependență care nu se consumă singură: impactul asupra familiei
Când vorbim despre dependența de sedative, greșeala cea mai frecventă este să credem că ea afectează doar persoana care înghite pastila. În realitate, dependența afectează întregul sistem familial, atunci când un membru al familiei trăiește într-o stare de amorțeală indusă, întreaga dinamică a casei se schimbă. Partenerul de viață poate simți că trăiește alături de o umbră, de cineva care este prezent fizic, dar absent emoțional. Copiii, la rândul lor, simt lipsa de implicare a părintelui cea ce creează nesiguranță, deoarece au nevoie de stabilitate și predictibilitate. Iritabilitatea care apare atunci când efectul pastilei trece sau panica declanșată de perspectiva de a rămâne fără rețetă creează un mediu de tensiune constantă. Familia nu mai gravitează în jurul valorilor comune, ci în jurul nevoii unuia singur, transformând căminul dintr-un spațiu de siguranță într-unul de vigilență permanentă.
CITEȘTE ȘI: Nevroza și omul modern – o oglindă a societății românești de astăzi
Legea, riscul la volan și testele antidrog
Statisticile arată clar cât de prezente sunt aceste substanțe. Conform studiilor de specialitate (Yale University 2016), peste jumătate dintre rețete sunt pentru Lorazepam (Anxiar), urmat de Clonazepam (Rivotril) și, într-o măsură egală, de Diazepam și Alprazolam (Xanax).
Un pericol major, frecvent ignorat, este combinația dintre aceste medicamente și alcool. Chiar și o cantitate mică de alcool consumată împreună cu o pastilă este strict contraindicată, deoarece ambele acționează asupra acelorași centri din creier, potențându-se reciproc și provocând efecte imprevizibile.
Datorită riscului ridicat de a dezvolta dependență, benzodiazepinele nu sunt simple medicamente, ci substanțe controlate prin lege. În România, ele sunt reglementate strict prin Legea nr. 339/2005, fiind incluse în categoria substanțelor psihotrope care prezintă un interes medical, dar care necesită un control riguros. Acest lucru înseamnă că eliberarea lor se face exclusiv pe baza unei prescripții medicale speciale. Deținerea sau procurarea lor fără rețetă nu este doar periculoasă pentru sănătate, ci este și ilegală.
CITEȘTE ȘI: Bătrânețea între memorie și demnitate: reflecții asupra fragilității umane
Un aspect critic pe care mulți pacienți îl ignoră este impactul asupra capacității de a conduce. Deoarece aceste medicamente încetinesc timpul de reacție, afectează coordonarea motorie și vigilența, șofatul este contraindicat pe durata tratamentului, conform indicațiilor medicului. Riscul de a conduce sub influența benzodiazepinelor este similar cu riscul de a conduce cu o alcoolemie între 0,05% și 0,08% (echivalent cu 0,5 – 0,8 g/l în sânge). De exemplu, dacă un medicament îți scade reflexele la fel de mult ca o alcoolemie de 0,05% (0,5 g/l), înseamnă că ești la fel de periculos la volan ca cineva care a băut aproximativ două beri, chiar dacă tu ești „treaz”.
Mai mult, benzodiazepinele pozitivează testele antidrog efectuate de poliția rutieră. Aparatele tip DrugTest folosite de poliția rutieră în România detectează benzodiazepinele în salivă. Acestea pot ieși pozitive chiar și la 24-48 de ore după consum, mult timp după ce efectul de somnolență a trecut aparent. Chiar dacă ai o rețetă medicală, prezența acestor substanțe în organism la volan poate duce la suspendarea permisului și la deschiderea unui dosar penal până la clarificarea circumstanțelor. Este o realitate dură care transformă „tableta de liniște” într-un risc major pentru libertatea și siguranța ta zilnică.
CITEȘTE ȘI: De ce avem nevoie de cocediu: neuroplasticitate, memorie și sănătate mintală
Benzodiazepinele au un loc clar în medicină, pe termen scurt și sub control strict. Folosite ca soluție zilnică, ele mută problema, nu o rezolvă. Diferența dintre ajutor și dependență se face prin evaluare corectă, tratament adaptat și timp acordat creierului să își recapete echilibrul. Somnul, claritatea și siguranța nu se construiesc din sedare, ci din intervenții care tratează anxietatea, nu o acoperă.
Până data viitoare, merită să te întrebi dacă liniștea pe care o cauți vine dintr-o pastilă sau dintr-o soluție care îți redă controlul pe termen lung.
