Mai întreabă cineva de ce femeile sunt subreprezentate în politică?

 Se mai îndoiește cineva de existența unui dublu standard în evaluarea acțiunilor femeilor și bărbaților?

Reacția civică și politică începe să sancționeze normalizarea misoginismului în spațiul public.

Oana Gheorghiu a prezentat, în ședința de Guvern de joi, 16 aprilie 2026, lista exploratorie a companiilor de stat care ar putea fi listate la Bursa de Valori București, cu pachete minoritare. Conform afirmațiilor vicepremierului, lista cuprinde propunerile specialiștilor din AMEPIP și ai  membrilor Cabinetului, dar demersul nu este finalizat. Urmează un studiu de fezabilitate, discuții în coaliție și asumarea listei de Coaliție, deci un proces complex, derulat de specialist, pe parcursul mai multor luni. Totuși, acesta este un jalon în PNRR și ar trebui îndeplinit până în august 2026. Potrivit documentelor oficiale, statul ar urma să rămână actionar majoritar.

Cât privește îndeplinirea jalonului din PNRR care prevede restructurarea unor companii de stat, vicepremierul pentru reforma companiilor de stat a precizat că acest jalon se va atinge, pentru că au fost alese companiile a căror restructurare este realizabilă până în august 2026, unitatea de timp rămasă: Electrocentrale Group, Tipografica CFR și Telecomunicații CFR. Planurile de restructurare  vor fi prezentate Comisiei europene.

CITEȘTE ȘI: Când Demagogia devine politică națională

Ca urmare a acestei intervenții în ședința de Guvern, Oana Gheorghiu a devenit ținta unor atacuri în rafală, a fost mitraliată de comentatori, unii fără nicio altă legătură cu domeniul economic, al managementului sau al politicilor economice, decât interesele personale sau ale grupului din care fac parte.

Deputatul Gigi Becali a lansat un atac misogin la adresa vicepremierului Oana Gheorghiu, numind-o recurent „pițipoancă” și reducând activitatea acesteia la aspectul fizic, într-un derapaj ce demonstrează persistența sexismului în viața publică românească.

Aceste afirmații au fost  taxate dur pe rețelele de socializare, demonstrând atât solidaritatea cu „beneficiara” etichetărilor, cât și cu subiectul care a generat zbaterea latifundiarului atoateștiutor.

CITEȘTE ȘI: Cine își asumă promisiunea unui mâine mai bun?

Polarizarea vocilor în jurul celor doi protagoniști demonstrează că societatea românească se maturizează și nu mai e dispusă să tolereze, într-o atitudine lipsită de combativitate, toate elucubrațiile emise în spațiul public de unii care au credit dat fie de contul din bancă, fie de funcțiile ocupate într-o ierarhie care se demonstrează tot mai mult că poate fi clădită subiectiv și nu pe principiul meritocrației. Reacțiile civice și politice încep să sancționeze normalizarea misoginismului în spațiul public.

Afirmații de tipul celor proferate de Becali sunt parte dintr-un mecanism sistematic de excludere a femeilor din funcții de putere,  bazat pe violență politică simbolică.

Atacurile la adresa Oanei Gheorghiu sunt recurente, pentru că poziția sa în Guvern o face o prezență vizibilă, domeniul ei de activitate este de interes, iar atitudinea ei impenetrabilă, fără angajare în conflicte hibride, îi dă un ascendant față de cei care se cred masculi  Alfa, dar se dovedesc bieți căței pe lanțul întins în curțile unora cu gulere albe.

„Fost cioban, rasist, homofob și guraliv”, Becali este văzut de jurnalistul Ishaan Tharoor, fost editor al revistei „Time” și redactor la „ Washington Post” ca un personaj controversat din lumea fotbalului, cu o avere fabuloasă adunată în perioada tulbure a capitalismului românesc, imediat următoare prăbușirii comunismului în România. Tip conflictual, datorită retoricii misogine, practicate în ciuda faptului că este tată de fete și locuiește împreună cu venerabila sa mamă, Becali nu mai este de multă vreme un personaj spumos, efervescent, nu mai este nici măcar simpatic sau tolerabil.

Se declară practicant fervent al ortodoxiei, își afirmă religiozitatea demonstrată prin marșuri în favoarea căsătoriilor în cupluri heterosexuale, face donații importante la mânăstiri, participă la  pelerinaje pe Muntele Sfânt,

CITEȘTE ȘI: Singurătatea alergătorului de cursă lungă

Gigi Becali a făcut, totuși, închisoare, între mai 2013 – aprilie 2015, ca urmare a unei sentințe definitive de 3 ani și 6 luni, din care a executat doi ani de detenție, ca urmare a contopirii a trei dosare: Dosarul Valiza, Dosarul terenurilor, Dosarul sechestrării de persoane.

Afirmațiile sale conțin frecvent atacuri verbale la adresa femeilor pe care le întâlnește în diferite domenii de interes ale vieții sale. Despre activitatea unei arbitre de fotbal a afirmat că „ se alege praful când femeile arbitrează bărbatul! Să arbitreze ea doar femeile. Dacă avea inteligență… Dar e femeie, ce vrei?”

Unei femei moderator de televiziune i-a spus: „Pe tine te înțeleg, că ești femeie și femeile cu inteligența sunt mai ușor.”, iar pe Lady Gaga a numit-o discipol al Satanei”.

Când un bărbat utilizează acest tip de discurs, demonstrează cât de nesigur este, ce micime a argumentelor posedă. Dacă nu are idei la îndemână, folosește invective. Termenii sexualizanți, cu rol diminuator pentru femeia despre care se vorbește, demonstrează lipsa culturii celui care recurge la acest limbaj limitat și vulgar.

În încercarea de a  discredita o femeie din punct de vedere profesional și de a cultiva stereotipii de gen, cel care se exprimă astfel despre ea sau față de ea se discreditează uman și profesional pe sine.

Reducând femeia la roluri de gen tradiționale, obiectificând-o, sexualizând-o, infantilizând-o, se practică o jalnică încercare de a o deposeda de atribute evidente pe care le are: inteligență, determinare, adecvare la context, intuiție, cultură, educație etc.

CITEȘTE ȘI: COALIȚIA DE GUVERNARE GUVERNEAZĂ?!

Când narativul despre femei care activează în roluri vizibile, de top, este depreciativ în mod  nejustificat, putem presupune că se încearcă reprogramarea subconștientului celui care ascultă discursul, într-o încercare de a modifica tiparele de gândire. Prin repetare, se încearcă înlocuirea perspectivei optimiste cu unele convingeri limitative.

Prin reluarea unui mesaj eronat și prin prezentarea unei realități deformate în legătură cu Oana Gheorghiu, se încearcă discreditarea și delegitimarea acesteia, transmiterea unui mesaj deformat și demolarea încrederii în  deciziile pe care le ia, în speranța retragerii ei din Guvern.

CITEȘTE ȘI: DESPRE AZI ȘI DESPRE FOȘTI

De fapt, cel vizat este tot premierul Ilie Bolojan, în încercarea disperată a unora de a-și conserva privilegiile, înainte ca reforma să conducă la reorganizarea administrației publice centrale și locale sau a companiilor  de stat.

Warning: Attempt to read property "ID" on bool in /home/fluxinfo/monitorulzileimaramures.ro/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114