De la tragedia din Novi Sad la victoria electorală

Protestele declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului gării din Novi Sad s-au transformat într-o mișcare națională împotriva corupției. La aproape doi ani de la tragedie, lista susținută de studenți a câștigat alegerile parlamentare anticipate, iar Aleksandar Vučić a recunoscut înfrângerea. Viitorul guvern și liderii care vor pune în aplicare programul mișcării rămân însă de stabilit.

CITEȘTE ȘI:  Reziliență economică și pluralism politic

Serbia traversează un moment de cotitură după ce mișcarea studențească, apărută în urma unei tragedii feroviare, a reușit să transforme nemulțumirea publică într-o provocare electorală majoră pentru Aleksandar Vučić.

După aproape doi ani de proteste, blocaje și manifestații în marile orașe, lista electorală susținută de studenți a obținut victoria în alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie, potrivit estimărilor preliminare prezentate de liderul sârb.

Vučić a recunoscut înfrângerea, afirmând că lista studenților ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate în parlamentul cu 250 de locuri, în timp ce formațiunea sa ar avea aproximativ 105. Rezultatele oficiale finale nu erau încă disponibile la momentul declarației.

Victoria marchează o schimbare majoră în politica Serbiei, unde Vučić și Partidul Progresist Sârb (SNS) au dominat scena politică timp de peste un deceniu.

Tragedia de la Novi Sad, momentul care a declanșat protestele

Mișcarea studențească a început după prăbușirea unei copertine din beton la gara din Novi Sad, pe 1 noiembrie 2024. Accidentul a provocat moartea a 16 persoane și a devenit un simbol al nemulțumirii față de corupție, lipsa responsabilității instituționale și problemele legate de lucrările publice.

Tragedia a alimentat proteste în universități și în spațiul public. Studenții au cerut transparență, investigarea responsabilităților și respectarea statului de drept.

Mobilizarea s-a extins rapid din Novi Sad către Belgrad, Niš și alte orașe. În stradă li s-au alăturat profesori, fermieri, actori, judecători și alte categorii sociale.

Ceea ce a început ca o campanie pentru dreptate s-a transformat treptat într-o mișcare națională care a contestat direct conducerea politică.

De la blocaje universitare la o mișcare națională

Studenții au organizat proteste și blocaje, iar mobilizarea a continuat prin adunări și plenare în care participanții discutau strategia și deciziile mișcării.

Spre deosebire de partidele tradiționale, mișcarea nu s-a bazat pe un lider unic. Organizarea descentralizată a permis implicarea unor grupuri diverse și a contribuit la extinderea protestelor.

În martie 2025, Belgradul a fost scena uneia dintre cele mai mari manifestații antiguvernamentale din istoria Serbiei.

Presiunea străzii a afectat și guvernul. În ianuarie 2025, premierul Miloš Vučević și-a anunțat demisia, într-un gest prezentat drept încercare de detensionare a crizei.

În cele din urmă, alegerile anticipate au oferit mișcării studențești posibilitatea de a transforma mobilizarea publică într-o confruntare electorală directă cu tabăra lui Vučić.

O victorie electorală, dar fără un lider clar al viitorului guvern

Lista susținută de studenți a prezentat candidați pentru toate cele 250 de locuri din parlament, însă studenții nu au candidat ei înșiși în număr semnificativ.

Strategia a urmărit să atragă alegători dincolo de mediul universitar, prin includerea unor persoane cu experiență profesională și reputație publică.

Printre numele menționate în lista electorală se află cardiologul Ilija Srdanović, prezentat drept figura principală a candidaturii, precum și profesori, actori și alte personalități.

Totuși, victoria electorală nu stabilește automat cine va conduce guvernul.

Reuters a relatat că lista studenților este formată din 250 de candidați, în mare parte persoane puțin cunoscute publicului, iar desemnarea viitorului premier și a principalilor miniștri rămâne incertă.

Această problemă va deveni una dintre primele provocări ale mișcării: să transforme o victorie obținută prin mobilizare într-o structură politică capabilă să guverneze.

Ce promite mișcarea studențească

Programul prezentat de mișcare se concentrează asupra combaterii corupției, reformării instituțiilor și restabilirii încrederii publice.

Printre obiectivele anunțate se numără:

• investigarea și sancționarea cazurilor de corupție;
• reformarea instituțiilor de ordine publică și verificarea responsabilităților privind reprimarea protestelor;
• combaterea legăturilor dintre funcționarii publici și grupările criminale;
• reformarea sistemului mediatic și reducerea influenței politice asupra televiziunii publice;
• oprirea numirilor în companiile de stat pe criterii de loialitate politică;
• consolidarea statului de drept și a responsabilității instituționale.

Mișcarea susține că parlamentarii săi trebuie să fie oameni capabili să își îndeplinească responsabilitățile publice, nu reprezentanți ai intereselor unui partid.

Vučić și SNS au respins acuzațiile de corupție și de control politic asupra mass-media.

Ce se întâmplă cu tabăra pro-Vučić?

În seara alegerilor, susținătorii listei studențești au sărbătorit în Belgrad, Novi Sad și Niš.

Un moment simbolic a fost dispariția taberei pro-Vučić cunoscute drept „Ćaciland”, instalată în centrul Belgradului, în apropierea Parlamentului. Corturile și gardurile deveniseră un simbol al confruntării dintre susținătorii guvernului și protestatari.

După recunoașterea înfrângerii, Vučić a acuzat adversarii că ar fi beneficiat de sprijin extern, inclusiv din partea unor țări europene și a unor actori americani. Aceste afirmații nu au fost susținute de dovezi publice prezentate în declarația sa.

Liderul sârb a mai susținut că protestele au afectat țara, însă rezultatul electoral indică o schimbare importantă în raportul de forțe politice.

O mișcare studențească fără studenți în prim-plan?

Una dintre cele mai importante întrebări este dacă mișcarea va reuși să-și păstreze identitatea după intrarea în instituții.

Studenții au afirmat că rolul lor este să transfere în parlament și în administrație revendicările formulate în stradă. Ei nu au candidat în mod direct, dar au susținut o listă de persoane care ar trebui să aplice programul mișcării.

Această strategie poate ajuta la atragerea unui electorat mai larg, dar aduce și riscuri.

Parlamentarii vor trebui să demonstreze că pot respecta promisiunile privind combaterea corupției, reforma instituțiilor și independența mass-media.

În același timp, mișcarea va trebui să gestioneze relațiile externe ale Serbiei, inclusiv legăturile cu Uniunea Europeană, Rusia și China.

Serbia intră într-o nouă etapă politică

Victoria listei studențești reprezintă o schimbare majoră pentru Serbia, dar nu înseamnă că toate problemele care au alimentat protestele au fost rezolvate.

Formarea guvernului, desemnarea premierului și punerea în aplicare a reformelor vor arăta dacă mișcarea poate transforma mobilizarea publică într-o schimbare instituțională durabilă.

Tragedia de la Novi Sad a declanșat protestele. Nemulțumirea față de corupție și lipsa responsabilității a transformat manifestațiile într-o mișcare națională, iar alegerile au oferit acesteia o victorie politică.

Acum, studenții și candidații susținuți de ei se confruntă cu o nouă provocare: să demonstreze că pot guverna și că promisiunile făcute în stradă pot deveni reforme reale.

Serbia se află la începutul unei noi etape, iar direcția acesteia va depinde de modul în care viitoarea conducere va răspunde așteptărilor unei societăți care a cerut schimbare.

Surse: Reuters

Warning: Attempt to read property "ID" on false in /home/fluxinfo/public_html/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114