Reorganizarea administrativ-teritorială a României trebuie pregătită cu atenție și adaptată realităților locale, susține liderul UDMR, Kelemen Hunor. Acesta atrage atenția că unirea comunelor mici poate ridica probleme în zonele montane, unde distanțele dintre localități sunt foarte mari. Planul Guvernului vizează 429 de unități administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori, care ar putea beneficia de stimulente pentru comasarea voluntară.

CITEȘTE ȘI:  Diplomația „ amantlâcului”: radiografia prăbușirii instituționale

Kelemen Hunor consideră că reforma administrației este necesară, însă avertizează că reorganizarea localităților nu poate fi tratată la fel ca restructurarea instituțiilor centrale. În opinia sa, deciziile trebuie fundamentate pe analize, consultări cu cetățenii și evaluarea particularităților geografice și demografice ale fiecărei comunități. <Cite refs={[„turn356398search3″,”turn356398search4”]}/>

De ce se opune Kelemen Hunor unei reforme făcute în grabă

Invitat la Digi24, liderul UDMR a explicat că reducerea numărului de agenții și reorganizarea instituțiilor guvernamentale pot fi decise mai rapid, în timp ce comasarea comunelor presupune o abordare diferită.

În cazul administrației locale, Kelemen Hunor susține că trebuie organizate referendumuri și analizate efectele asupra vieții comunităților. El a subliniat și importanța protejării drepturilor minorităților etnice, avertizând că reorganizarea nu ar trebui să schimbe raporturile etnice prin unirea sau desființarea unor comune.

„E nevoie de o reformă, dar trebuie făcută cu cap”, a transmis liderul UDMR, criticând ideea unei reorganizări stabilite exclusiv la nivel central, fără o evaluare atentă a situației din teritoriu. <Cite refs={[„turn356398search4″,”turn356398search6”]}/>

Munții Apuseni, exemplul care arată dificultățile comasării

Unul dintre principalele argumente invocate de Kelemen Hunor este relieful României. În zonele montane, localitățile pot fi dispersate pe suprafețe întinse, iar unirea mai multor comune pentru atingerea unui prag mai mare de populație ar putea crea dificultăți de acces la administrație.

Liderul UDMR a dat ca exemplu Munții Apuseni, unde, pentru a reuni suficiente comunități într-o singură unitate administrativă, ar putea fi necesare distanțe de ordinul zecilor de kilometri, ajungând, potrivit estimării sale, la o rază de 70-80 de kilometri.

O astfel de reorganizare ar putea complica accesul cetățenilor la serviciile publice dacă nu sunt păstrate soluții administrative apropiate de locuitori. De aceea, Kelemen Hunor susține că reforma trebuie să țină cont nu doar de numărul populației, ci și de geografie, infrastructură și nevoile concrete ale comunităților. <Cite refs={[„turn356398search3″,”turn356398search4”]}/>

429 de localități, vizate de programul de comasare voluntară

Guvernul pregătește programul „START Reforma Administrativă”, care vizează, într-o primă etapă, unitățile administrativ-teritoriale cu cel mult 1.500 de locuitori. Potrivit programului de guvernare, 429 de astfel de unități ar urma să aibă prioritate la finanțare în cazul comasării voluntare.

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a explicat că multe localități mici se confruntă cu dificultăți financiare și nu dispun de suficiente resurse pentru investiții și servicii publice de calitate.

Planul prevede stimulente pentru comunitățile care decid să își unească administrațiile. Printre măsurile avute în vedere se numără sprijinul pentru proiecte de investiții și facilități financiare sau fiscale, în funcție de cadrul care va fi stabilit. Decizia de comasare ar urma să fie luată voluntar, printr-o procedură democratică. <Cite refs={[„turn356398search1″,”turn356398search8”]}/>

Ce prevede reforma administrativă

Programul de guvernare include mai multe direcții pentru reorganizarea administrației publice, de la integrarea unor funcții administrative până la fuziunea voluntară a unităților administrativ-teritoriale.

Potrivit documentului, localitățile care aleg să își integreze voluntar funcțiile administrative ar putea primi sprijin pentru proiecte de dezvoltare. Cele care decid să fuzioneze prin procedură democratică ar urma să beneficieze, pentru o perioadă limitată, de bonusuri investiționale și de garanția menținerii unor puncte locale de servicii.

Aceste măsuri urmăresc reducerea dificultăților administrative și îmbunătățirea serviciilor oferite populației. Totuși, programul se află în etapa de pregătire a cadrului legislativ, iar detaliile de aplicare vor conta pentru modul în care reforma va afecta fiecare comunitate. <Cite refs={[„turn356398search2″,”turn356398search10”]}/>

Reforma instituțiilor centrale, o problemă separată

Kelemen Hunor face o distincție clară între reorganizarea administrației locale și reducerea numărului de instituții centrale. În opinia sa, Guvernul poate interveni mai rapid asupra agențiilor și structurilor guvernamentale, în timp ce comasarea comunelor necesită consultări și evaluări suplimentare.

Dezbaterea privind reforma administrativ-teritorială se anunță astfel una complexă: autoritățile urmăresc eficientizarea cheltuielilor și îmbunătățirea serviciilor, însă implementarea va trebui să țină cont de distanțe, accesibilitate, identitatea comunităților și drepturile cetățenilor.

Mesajul liderului UDMR nu respinge reforma în sine, ci cere ca aceasta să fie construită pe baza unor criterii clare și a realităților din fiecare regiune.

Surse: Mediafax

Warning: Attempt to read property "ID" on false in /home/fluxinfo/public_html/wp-content/themes/jannah/framework/functions/post-actions.php on line 114