Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat public intenția de a se consulta cu premierul Ilie Bolojan în procesul de numire a noilor șefi ai marilor parchete, demers care a generat controverse în spațiul juridic și politic. Specialiștii în drept constituțional atrag atenția că premierul nu are niciun rol legal în această procedură, atribuțiile fiind clar stabilite de lege în sarcina ministrului Justiției, a Consiliului Superior al Magistraturii și a președintelui României (sursa: Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.      legislatie.just

CITEȘTE ȘI:  România sub asediu intern: cum ne îngenunchează o clasă politică decuplată de națiune

Discuțiile apar în contextul unor declarații mai vechi ale șefului statului, care, la finalul anului trecut, anunța intenția de a declanșa un referendum în sistemul judiciar pentru evaluarea activității CSM. Inițiativa a fost criticată de juriști, întrucât legislația și Constituția României nu prevăd posibilitatea organizării unui astfel de referendum în rândul magistraților.     constitutiaromaniei.ro).

În ceea ce privește numirea conducerii Parchetului General, DNA și DIICOT, Nicușor Dan a declarat că, deși procedura va fi declanșată de ministrul Justiției, consideră „firesc” să existe o consultare între președinte și prim-ministru. Afirmația a fost interpretată de analiști ca o depășire a cadrului legal, în condițiile în care premierul nu este menționat nicăieri în procedura de selecție și numire a procurorilor de rang înalt (sursa: Administrația Prezidențială – comunicate oficiale.            presidency.ro

Conform articolului 144 din Legea nr. 303/2022, procurorul general al României, procurorii-șefi ai DNA și DIICOT și adjuncții acestora sunt numiți de președintele României exclusiv la propunerea ministrului Justiției, cu avizul Secției pentru procurori a CSM. Premierul nu este nici inițiator al propunerii, nici membru al comisiilor de selecție sau avizare (sursa: Ministerul Justiției – cadrul legal, https://www.just.ro).

Procedura presupune depunerea candidaturilor la Ministerul Justiției, evaluarea acestora de o comisie complexă formată din reprezentanți ai MJ, CSM, Institutului Național al Magistraturii, mediului academic și specialiști în management, urmată de un aviz motivat al CSM. Abia după acest aviz, ministrul Justiției înaintează propunerea către președinte, care poate accepta sau refuza motivat numirea, fără implicarea altor autorități executive (sursa: CSM – atribuții și proceduri.      csm1909.ro

Legea mai prevede că, în cazul unui refuz, președintele este obligat să motiveze public decizia, iar decretul de numire sau refuz trebuie emis în termen de maximum 60 de zile de la primirea propunerii. Aceste prevederi subliniază limitele clare ale rolului prezidențial și exclud orice implicare formală a premierului în proces.   legislatie .just.ro

CITEȘTE ȘI: Un an al bunului-simț? Speranța fragilă a unei Românii care își caută echilibrul

Declarațiile recente ale președintelui Nicușor Dan readuc în prim-plan dezbaterea privind respectarea separației puterilor în stat și a cadrului constituțional, într-un moment sensibil pentru sistemul judiciar românesc.