Un nou proiect legislativ inițiat de parlamentari ai USR a reaprins tensiunile dintre clasa politică și sistemul judiciar, după ce formațiunea a depus la Senat o propunere de modificare a regimului diurnelor și al deconturilor acordate magistraților detașați sau delegați în interes de serviciu. Inițiativa vizează schimbarea articolului 13 din OUG nr. 27/2006 și introduce criterii mai restrictive pentru acordarea acestor drepturi financiare.

CITEȘTE ȘI: Glasul din pustie și apa vie – meditație despre sacrificiu de Sfântul Ioan și Bobotează

Proiectul, depus la jumătatea lunii decembrie 2025, prevede reducerea cuantumului diurnei la nivelul aplicabil celorlalți angajați din sectorul public, precum și eliminarea completă a acesteia în situațiile în care magistratul sau membrii familiei sale dețin o locuință în localitatea unde are loc detașarea sau delegarea. De asemenea, sunt prevăzute limitări clare privind decontarea cheltuielilor de cazare și transport, inclusiv un plafon strict pentru deplasările cu autoturismul personal.

Inițiatorii susțin că actualul sistem de calcul, raportat procentual la indemnizația brută, generează diferențe nejustificate față de alte categorii de bugetari și nu reflectă costurile reale ale deplasărilor. În expunerea de motive se arată că scopul proiectului este eliminarea interpretărilor neunitare și prevenirea litigiilor, în contextul unor decizii recente ale Înaltei Curți de Casație și Justiție care au extins sfera de acordare a diurnei.

Textul legislativ propune, printre altele, interzicerea diurnei și a deconturilor de cazare sau transport pentru magistrații detașați în localitatea de domiciliu, în localități situate la mai puțin de 20 de kilometri de domiciliu sau în zone unde aceștia ori rudele apropiate dețin proprietăți. În plus, cazarea ar urma să fie decontată doar în unități turistice de maximum trei stele, iar transportul ar fi limitat la patru deplasări dus-întors pe lună.

Proiectul face referire explicită la necesitatea „corectării” efectelor produse de decizii ale ÎCCJ, argumentând că actualul cadru normativ a permis interpretări care depășesc intenția inițială a legiuitorului. Această poziție a fost interpretată de critici drept o încercare de a contracara jurisprudența instanței supreme și de a reduce anumite drepturi considerate deja câștigate de magistrați.

CITEȘTE ȘI:  România sub asediu intern: cum ne îngenunchează o clasă politică decuplată de națiune

Inițiativa se află în prezent în dezbaterea Senatului și urmează să primească avizele mai multor instituții, inclusiv Consiliul Superior al Magistraturii și Guvernul României, Camera Deputaților fiind forul decizional. Dezbaterea este urmărită atent atât de sistemul judiciar, cât și de mediul politic, în contextul sensibil al relației dintre puterea legislativă și independența justiției, potrivit Jurnalul.ro.