CCR reia dezbaterea pensiilor magistraților: a patra rundă de analiză

Pensiile magistraților se află pentru a patra oară pe agenda Curții Constituționale a României (CCR), vineri, după ce ultimele două ședințe au fost boicotate de patru judecători. Cu o oră înainte de reuniunea CCR, Curtea de Apel București urmează să decidă asupra contestației depuse pentru doi dintre membrii Curții, Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, contestare inițiată de avocata Silvia Uscov încă din vara anului trecut.     Mediafax

CITEȘTE ȘI: Sub steaua lui Eminescu: omagiu etern culturii române

Ședința CCR, programată la ora 10.00, vine după ce întâlnirile din 28 și 29 decembrie 2025 s-au încheiat fără decizie din cauza lipsei de cvorum. Doar cinci dintre cei nouă judecători au fost prezenți în ultima sesiune, ceea ce a condus la amânarea dezbaterii.

Sesizarea a ajuns la Curte după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a proiectului de lege privind pensiile magistraților. Înalta Curte de Casație și Justiție a contestat actul normativ, invocând afectarea independenței justiției și riscul de desființare a pensiei de serviciu pentru magistrați, decizia fiind adoptată unanim de cei 102 judecători prezenți (Mediafax).

Proiectul de reformă aflat în prezent în analiză la CCR propune ca pensia magistraților să fie calculată la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon maxim de 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, se propune creșterea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani și ridicarea vârstei de pensionare până la 65 de ani.

CITEȘTE ȘI:  România unită pe hârtie, dezbinată în suflet: testamentul lui Iuliu Maniu

Aplicarea noilor reguli ar urma să fie etapizată, pe o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. În acest interval, vârsta de pensionare va crește gradual cu câte un an, astfel încât, în 2042, magistrații să se poată pensiona la 65 de ani.          Mediafax