Cât ar costa, în realitate, „afacerea Groenlanda”? Analiză: preț estimat la 2.760 de miliarde de dolari
Ideea achiziționării Groenlandei de către Statele Unite, relansată periodic de Donald Trump încă din 2019, revine în atenție pe fondul ambițiilor geopolitice și economice ale Washingtonului în Arctica. Jurnaliștii de la Corriere della Sera au analizat scenariul dintr-o perspectivă strict financiară și strategică, ajungând la o estimare spectaculoasă: aproximativ 2.760 de miliarde de dolari pentru cea mai mare insulă din lume, relatează Rador Radio România.
Criteriul istoric: cât au oferit SUA în trecut
Statele Unite au mai încercat de două ori să cumpere Groenlanda. În 1946, președintele Harry Truman a oferit Danemarcei aur în valoare de 100 de milioane de dolari – echivalentul a circa 1,6 miliarde de dolari astăzi. Ajustată la dimensiunea economiei americane actuale, oferta ar fi comparabilă cu aproximativ 12,9 miliarde de dolari.
Totuși, acest criteriu este considerat depășit, deoarece economia globală și importanța strategică a Groenlandei s-au schimbat radical în ultimele decenii.
Groenlanda, un uriaș rezervor de resurse
Insula este considerată extrem de bogată în resurse naturale. Estimările indică rezerve de aproximativ 4,4 trilioane de dolari, incluzând:
-
1,7 trilioane de dolari în petrol și gaze (în prezent neexploatate din motive de mediu);
-
2,7 trilioane de dolari în minerale, inclusiv pământuri rare, esențiale pentru industriile tehnologice și militare.
În practică, însă, doar o mică parte a acestor resurse este exploatabilă în prezent. American Action Forum estimează valoarea actuală a resurselor care pot fi exploatate la aproximativ 186 de miliarde de dolari, din cauza climei extreme, lipsei infrastructurii și forței de muncă.
Valoarea geopolitică: Arctica, noul câmp de confruntare
Pentru Donald Trump, Groenlanda nu este doar o miză economică, ci mai ales una strategică. Poziția sa în Arctica o transformă într-un punct-cheie într-o regiune unde competiția dintre SUA, Rusia și China se intensifică, pe fondul topirii ghețurilor și deschiderii unor noi rute maritime.
Pornind de la o analogie imobiliară, think tank-ul american a comparat Groenlanda cu Islanda. Dacă SUA ar cumpăra toate clădirile din Islanda, costul ar fi de circa 131 de miliarde de dolari, adică 1,28 milioane de dolari pe kilometru pătrat. Aplicând această valoare la întreaga suprafață a Groenlandei, rezultă un „preț” total de 2,76 trilioane de dolari – aproximativ 9% din PIB-ul SUA și 7% din datoria publică americană.
Precedente istorice: de la Louisiana la Alaska
Istoria arată că SUA au mai realizat achiziții teritoriale masive:
-
Louisiana (1803): 15 milioane de dolari – echivalentul a circa 890 de miliarde de dolari astăzi;
-
Florida (1819): 5 milioane de dolari;
-
Alaska (1867): 7,2 milioane de dolari;
-
Insulele Virgine Americane (1917): 25 de milioane de dolari, cumpărate chiar de la Danemarca.
Totuși, aceste exemple provin dintr-o epocă în care teritoriile erau considerate negociabile în dreptul internațional.
Un obstacol major: suveranitatea și autodeterminarea
În prezent, principiile suveranității și autodeterminării fac un astfel de scenariu extrem de improbabil. Mai multe state europene, inclusiv Danemarca, Franța și Germania, au subliniat într-o declarație comună că „Groenlanda aparține poporului său, iar doar Danemarca și Groenlanda pot decide asupra viitorului său”.
