România, pe primul loc în UE la prețul energiei raportat la venituri, cu ajutoare minime pentru populație
Începând cu 2026, România se confruntă cu costuri ridicate la energie, în contextul în care plafonările europene au dispărut, iar sprijinul public se acordă aproape exclusiv consumatorilor vulnerabili. Analiza expertului Dumitru Chisăliță, președinte AEI, arată că țara noastră combină prețuri mari la energie cu unele dintre cele mai mici ajutoare din Uniunea Europeană, plasând România într-o poziție paradoxală (AEI).
CITEȘTE ȘI: Ostatic în Paris – de la vise grandioase la nămeții realității, despre demnitate și incompetență
Mecanismul european de plafonare a prețului gazului a expirat la 31 decembrie 2024. În timpul crizei energetice din 2022–2023, statele vest-europene, precum Germania, au protejat populația prin subvenții directe, reduceri de taxe și tarife sociale, fără plafonări artificiale. Spre exemplu, fiecare german a beneficiat de aproximativ 1.717 euro în sprijin energetic. În România, statul a plătit subvenții de doar 37,3 miliarde lei, iar beneficiul mediu per locuitor a fost de 386 euro, în timp ce TVA-ul a crescut cu 270% (AEI).
Datele din iulie 2025 arată că România înregistrează cel mai mare preț la electricitate din UE raportat la puterea de cumpărare: 0,4742 €/kWh, aproape de patru ori mai mult decât în Malta sau Ungaria. În același timp, ajutorul anual pentru o gospodărie vulnerabilă este între 120 și 250 €, comparativ cu 600–1.800 € în Grecia sau peste 1.000 € în Irlanda.
În 2026, majoritatea statelor UE aplică sprijin energetic țintit pentru vulnerabili, prin tarife sociale, vouchere sau subvenții pentru încălzire. România menține încă unele scheme universale, dar doar pentru gaz, și doar până în martie (AEI).
Social Climate Fund, fond european care devine operațional în 2026, oferă până la 1.800 € anual pentru gospodării vulnerabile, fără a distorsiona piața. Țările care îl implementează eficient, precum Franța, Grecia sau Danemarca, protejează populația fără a afecta investițiile în energie curată.
CITEȘTE ȘI: România unită pe hârtie, dezbinată în suflet: testamentul lui Iuliu Maniu
În lipsa alinierii la politicile UE, România riscă să rămână izolată, cu facturi ridicate și sprijin insuficient pentru populație. Experții avertizează că menținerea schemelor universale de plafonare este fiscal nesustenabilă, blochează investițiile în eficiență energetică și contravine obiectivelor climatice (AEI).
